Colimator - Mafia Revendicărilor merge mai departe - de Victor NIŢELEA

Argumentul Mafiei: s-ar impiedica accesul cetatenilor la Justitie. Care articol din Lege impiedica insa acest acces? Ceea ce deranjeaza Mafia este ca Legea e clara, nu mai poate fi rastalmacita de judecatori corupti, prin urmare nu mai are sens ca tu, mafiot care ai pus ochii pe o casa vanduta deja unui fost chirias, sa de adresezi Justitiei, ca tot nu o mai poti capata oricat ai corupe judecatorul. Inseamna aceasta ca nu ai acces la Justitie? Daca e asa, inseamna ca orice lege clara impiedica accesul la Justitie al infractorilor, descurajandu-i sa se angajeze in actiuni dinainte pierdute, pentru ca nedrepte. Ai asasinat pe cineva, de pilda: ai tot dreptul sa faci apel, apoi recurs, sa te adresezi neimpiedicat Justitiei: dar daca asasinatul e real, probele clare si Legea clara, ce rost are s-o faci, ca rezultatul va fi acelasi ca la fond?
 
Si un argument social al aceleiasi Mafii: CEDO nu poate accepta incalcarea dreptului la proprietate, deci Romania va plati despagubiri. Asa e, dar proprietarii acestor case sunt cei care le-au cumparat prin Lege de la Statul roman democratic si de drept, adica fostii chiriasi. Expropierea lor inseamna incalcarea brutala a dreptului lor de proprietate, legal constituit intr-un stat de drept. De multisor deja CEDO  da sentinte in favoarea proprietarilor proveniti din fosti chiriasi si deposedati de proprietatea lor prin sentinte aberante ale Justitiei romane, controlate de Mafia revendicarilor. Iar cuantumul despagubirilor platite eventual prin CEDO urmasilor proprietarilor antebelici nu are nici un motiv sa fie mai mare, ba chiar dimpotriva, decat cuantumul pe care statul a admis sa le plateasca, prin mult incriminata lege, la pretul pietei, revendicatorilor imobilelor. Ori pe care statul le va plati proprietarilor proveniti din fostii chiriasi, daca legea e rasturnata – ca nu “merge” sa ii despagubesti pe unii la pretul pietei si pe ceilalti la preturi recalculate, arbitrare.
 
In sfarsit: in vino veritas! Televiziunea publica ne-a prezentat spectacolul interventiei unei distinse doamne, reprezentanta a unei asociatii a judecatorilor, care, vadit beata-turta, ne-a impartasit opiniile sale despre noua Lege. Opinii eminamente negative, critice, in registru mai mult politico-ideologic decat juridic, exprimate cu pasiune bahica. Doamna judecator are fireste un drept la opinie: dar cum stam cu separatia puterilor in Stat? De cand sunt judecatorii chemati sa spuna daca le plac sau nu Legile elaborate de Parlament, dupa care judeca? Si la cata obiectivitate ne putem astepta de la doamna judecator, maine, cand va pronunta sentinte, dupa o atat de clara si generalizata antepronuntare asupra subiectului?
 
O intelegem insa foarte bine pe doamna judecator, intelegem de ce a simtit nevoia sa-si inece amarul in produse care dauneaza grav sanatatii, si o compatimim. Pai sa trebuiasca sa renunte ea de acum incolo la mita de la Mafia Revendicarilor, si sa se multumeasca a trai dintr-un mizilic: cei 200 de milioane pe luna, leafa ei de magistrat!