Conclavul cardinalilor care va alege viitorul papă respectă reguli stricte și se desfășoară în spatele ușilor închise, astfel încât totul este posibil, dar mai ales neprevăzutul.
Cel mai devreme la 18 aprilie și cel mai târziu la 23 aprilie, cei 117 cardinali electori (cu vârsta până în 80 de ani) vor fi închiși în Cetatea Vaticanului. Înainte de acest termen, ei se vor reuni în congregații generale preparatorii (tot cu ușile închise) pentru a schimba liber ideile lor în legătură cu viitorul Bisericii.
Conclavul (cum clave, 'sub cheie') prorpiu-zis va avea loc în Capela Sixtină. Cardinalii vor locui în casa Sfintei Marta, un fost ospiciu din apropierea Capelei, reamenajat ca rezidență.
La deschiderea conclavului, cardinalii vor depune jurământ că vor păstra secretul în ce privește alegerile. Orice comunicare cu exteriorul (scrisori, telefon, fax, internet, presă scrisă) este strict interzisă, cu excepția unor cazuri foarte grave. Cardinalul camerling (șambelan), Eduardo Martinez Somalo, va urmări respectarea secretului atât în timpul, cât și după desfășurarea alegerilor. Secretul este impus de asemenea, sub pedeapsa excomunicării, și personalului de intendență.
Conclavul va începe cu o 'slujbă votivă pentru alegerea papei', prezidată de decanul colegiului cardinalilor, germanul Jospeh Ratzinger, în Capela Paulină.
Apoi cardinalii se vor deplasa în procesiune în Capela Sixtină intonând 'Veni Creator', pentru a invoca Sfântul Spirit, 'adevăratul alegător al viitorului papă', susține un cardinal, amintind că 'Sfântul Spirit suflă unde vrea el'.
Pentru a fi ales un nou papaă este nevoie de majoritatea de două treimi. Abținerea nu este permisă. În fiecare dimineață vor fi organizate două tururi de scutin și alte două în cursul după-amiezii. După care buletinele vor fi arse. Culoarea fumului (neagră în absența vreunui rezultat, albă daca a fost ales un nou papă) indică lumii din exterior rezultatul scrutinului din fiecare sesiune.
După trei zile fără rezultat, scrutinul este suspendat pentru o zi de rugăciuni și schimbări, apoi urmează o nouă serie. În caz de blocaj, cardinalii pot recurge la majoritatea absolută.
Ioan Paul al II-lea a fost ales la 16 octombrie 1978, după după zile de la începerea conclavului, după toate aparențe la finalul celui de-al optulea tur. Conform unor estimări, vaticaniștii apreciază că el a obținut 97 sau 99 de voturi din totalul de 111 cardinali electori.
Câțiva participanți ai precedentelor conclavuri au riscat, ulterior, unele indiscreții. Cardinalul Franz Koenig, fost arhiepiscop de Viena și elector al papilor Paul al VI-lea, Ioan Paul I și Ioan Paul al II-lea a povestit că Ioan Paul I, ales la 26 august 1978, a vrut, bulversat, să respingă alegerea sa. După ce a binecuvântat mulțimea, papa Ioan Paul I 'nu ne mai vorbea aproape deloc, decât ca să ni se plângă că l-am ales', a povestit cardinalul austriac.
Pentru Ioan Paul al II-lea, unii cardinali și-au exprimat temerea că alegerea unui papă polonez ar putea provoca reacții negative în lumea comunistă, a mai afirmat Franz Koenig.
