Corespondenţă din Bruxelles - Garantarea împrumuturilor interbancare şi posibila recurgere la o recapitalizare a băncilor, pentru a împiedica falimentul băncilor importante, sunt principalele măsuri pe care statele Uniunii Europene le vor aplica pentru a preîntâmpina propagarea crizei la nivel european.

Decizia a fost luată duminică seara, la Paris, la reuniunea celor 15 şefi de stat şi de guvern din zona euro, convocată de preşedinţia franceză a UE, şi ea va fi valabilă până la sfârşitul anului 2009, potrivit declaraţiei comune adoptate cu acest prilej.Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a afirmat că acordul celor 15 ţări din cadrul zonei euro ţine cont de toate aspectele problemei, în cursul zilei de luni urmând să fie prezentate detaliile planurilor de salvare « în mod simultan » de către toate statele UE. Potrivit lui Sarkozy, «toate deciziile  vor fi eficiente înainte de sfârşitul sâptămânii, inclusiv traducerea lor legislativă ». Statele membre ale Uniunii vor putea interveni în mai multe moduri pentru a susţine finanţarea băncilor pe pieţele interbancare, furnizând garanţii, asigurări sau "dispoziţii similare". Textul acordului prevede, de asemenea, că până la 31 decembrie 2009, guvernele pot răscumpara activele negative ale băncilor în schimbul obligaţiunilor de stat. În fapt, scopul acestei decizii este prevenirea oricărui faliment bancar, care ar fi de natură să prezinte un risc pentru ansamblul sistemului financiar, măsură pentru care statele europene şi-au exprimat angajamentul. "Guvernele rămân angajate în a evita falimentul oricărei instituţii cu pondere semnificativă în sistemul financiar, prin folosirea mijloacelor potrivite de acţiune, inclusiv prin recapitalizare. În acest fel, vom urmări cu atenţie interesele contribuabililor şi ne vom asigura că acţionarii şi actualele conduceri suportă consecinţele juste ale acestei intervenţii", se spune în proiectului citat. În realitate, decizia în cauză reprezintă « o recosmetizare » a ideii privind înfiinţarea unui fond european de salvare a sistemului bancar, propusă de olandezi preşedintelui francez, săptămâna trecută, ci ea a devenit o soluţie cu măsuri ferme ce vor fi aplicate la nivel naţional.Liderii celor 15 state din zona euro au mai decis că, până miercuri statele europene vor stabili şi face publică suma pe care o vor aloca planului de salvare a sistemului financiar, a declarat la finalul reuniunii ministrul belgian al Finanţelor, Didier Reynders, a cărui ţară a aplicat prima o asemenea măsură împreună cu Luxemburg şi Olanda, pentru salvarea băncii Fortis. "Sper că acest consens să fie agreat, miercuri (la Summit-ul UE de la Bruxelles, n.r.), la nivelul întregii Uniuni Europene, asupra acestor două principii: angajamentul de a injecta capital, atunci când este necesar, şi angajamentul de a oferi garanţia statului, pentru a permite generarea lichidităţilor" a mai spus Reynders. În opinia sa, în momentul în care toate statele vor anunţa sumele disponibile pentru aplicarea planului la nivel european "nu vom avea un veritabil fond european, dar vom şti de ce suma dispunem pentru redresarea sistemului financiar". În replică, premierul britanic Gordon Brown a apreciat că încrederea în sistemul financiar va fi restabilită "în următoarele zile", adăugând totodată că deciziile luate zilele acestea vor avea efecte în următorii trei ani. Guvernul de la Londra are în vedere alocarea unor fonduri publice în valoare de 50 de miliarde de lire (circa 62,5 miliarde euro) pentru a injecta capital în bancile cele mai afectate de criza financiară şi a altor 250 de miliarde de lire (315 miliarde euro) pentru a garanta schimburile interbancare.Este tocmai ceea ce vor liderii europeni – restaurarea încrederii în sistemul bancar, căci  blocajul financiar al pieţei interbancare a pornit de la teama băncilor de a se mai împrumuta între ele. Instituţiile care nu au mai reuşit să obţină fondurile necesare pentru echilibrarea conturilor s-au trezit repede în dificultate, moment în care au intervenit autorităţie naţionale. Pe de altă parte, nu au mia fost acordate credite pentru întreprinderi si particulari, lucru care ameninţa ansamblul sistemului economic şi financiar. Pe de altă parte, guvernul german va adopta un plan de salvare a băncilor care va fi adoptat luni de consiliul de miniştri, într-o şedinţă extraordinară. El presupune o intervenţie a statului cu o valoare cuprinsă între 300 şi 400 de miliarde euro şi care include garanţii şi intrarea statului în acţionariatul băncilor. Şi la Paris este anunţată o reuniune extraordinară a consiliului de miniştri este pentru astăzi, principalul punct pe ordinea de zi fiind adoptarea unui proiect de lege prin care statul va garanta refinanţarea băncilor franceze. O sursă guvernamentală a precizat că acest proiect de lege ar putea include şi un sistem de "garanţii interbancare".

---

Autor : Carmen DINU
Data publicării: 13 Oct 2008 - 09:20