Pe la începutul secolului al XIX-lea, protipendada Bucureştilor ieşea la plimbare pe malurile lacului Herăstrău, ce se întindea cam pe 74 hectare şi unde, din 1936, s-a construit Parcul Herăstrău (numit o perioadă şi Parcul Naţional), cea mai mare grădină a Capitalei.

Herăstrăul este situat în partea de nord a oraşului, având o suprafaţă de circa 110 ha. El a fost amenajat prin asanarea, între anii 1930 –1935, a unei zone mlăştinoase aflate pe atunci la marginea oraşului. Lacul este alimentat şi face parte din râul Colentina.

Parcul Herăstrău

Cu această ocazie s-a pus şi problema amenajării întregii zone, mai ales că deja exista aici Arcul de Triumf. Lacul Herăstrău o fost un punct de atracţie încă din secolul al XVIII-lea iar soţia prinţului regent Alexandru Ipsilanti, doamna Ecaterina, avea obiceiul să se plimbe cu o barcă mare pe lac, în sunetul muzicii turceşti, însoţită de domnişoarele de la Curte. Ecaterina a ridicat un chioşc pe malul lacului Herăstrău, aşa cum o cerea moda vremii, unde poposea vara.
Ecluza Lacului Herăstrău, construită în perioada 1933 –1936, a fost redeschisă în luna septembrie 2007, după 70 de ani de la construire şi mai bine de un an de reabilitare. Ecluza este amplasată pe malul stâng al Lacului Herăstrău şi face legătura cu Lacul Floreasca. Proiectul ecluzei iniţiale aparţine inginerului Dorin Pavel. Inaugurarea ecluzei şi a barajului s-a făcut în cursul „lunii Bucureştilor”, în primul vaporaş care a trecut prin ecluză aflându-se şi regele Carol al II-lea al României.

Ecluza lacului Herăstrău

Astăzi lacul Herăstrău este folosit pentru sport şi pentru agrement.

---

Autor : Ştefania STAN
Data publicării: 07 Sep 2008 - 11:43