În 2006, evenimentul care a marcat activitatea Camerei Deputaţilor a fost schimbarea lui Adrian Năstase. Liberalii au preluat conducerea camerei inferioare, prin tânărul Bogdan Olteanu, după o luptă crâncenă între putere şi opoziţie pentru scaunul lui Năstase; sau chiar pentru Năstase.

Năstase îşi pierde scaunul

În luna februarie, Camera Deputaţilor intră în atenţia opiniei publice în legătură cu cazul Zambaccian, mai ales datorită faptului că cel vizat de acest dosar se afla la conducerea camerei inferioare a Parlamentului. După ce a notificat conducerea Camerei, pe preşedintele la acea vreme Adrian Năstase, cu privire la percheziţia imobilului din strada Zambaccian şi de la Cornu, ministrul Justiţiei s-a trezit cu cererea returnată pe motiv de viciu de procedură. Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a retrimis preşedintelui Camerei Deputaţilor cererea de percheziţie a imobilelor aparţinând familiei deputatului Adrian Năstase. Solicitarea de percheziţie este însoţită de o scrisoare în care ministrul explică faptul că nu s-a încălcat nici regulamentul Camerei Deputaţilor, nici Constituţia când s-a făcut prima cerere şi în care atrage atenţia că aceasta trebuie dezbătută în Plenul Camerei şi nu în Biroul Permanent.

După mai multe tergiversări, plenul Camerei deputaţilor a hotărât, în data 7 martie, respingerea cererii înaintate de ministrul Justiţiei de a fi percheziţionate două imobile aparţinând preşedintelui Camerei Deputaţilor. Un număr de 131 de deputaţii au votat pentru percheziţie, în timp ce voturi împotrivă au fost 163. Din cei 331 de deputaţi, doar 299 au fost prezenţi în sală. 5 voturi au fost anulate. Reprezentanţii DNA au reamintit, la scurt timp după ce deputaţii s-au opus percheziţionării imobilelor aparţinând lui Adrian Năstase, că în dosarul în care sunt cercetaţi preşedintele forului legislativ şi soţia sa, judecătorul a considerat necesară efectuarea unor asemenea demersuri în strada Muzeul Zambaccian şi Christian Tell.

După o săptămână, vine şi răspunsul colegilor de partid. Îi dăm cuvântul preşedintelui PSD, Mircea Geoană: "În cadrul discuţiilor noastre a fost invocată şi posibilitatea ca Adrian Năstase să-şi dea demisia din funcţiile pe care le are la Camera Deputaţilor şi cea de preşedinte executiv la nivelul partidului. (...) Din punctul meu de vedere în acest moment cel mai bun lucru pentru el şi pentru partid este să facă un gest de demitate şi de curaj".

După ce Adrian Năstase s-a văzut căutat la sânge de DNA şi după ce colegii de partid şi-au dat seama că ar fi mai bine ca în această situaţie să se retragă, Adrian Năstase şi-a anunţat, în luna martie, în plenul Camerei Deputaţilor demisia din funcţia de preşedinte al instituţiei, ca un ’gest de o­noare faţă de instituţia Parlamentului’. Cu 10 voturi pentru, trei împotrivă şi o abţinere, membrii filialei PSD Sector 1 au decis să nu îi mai acorde sprijin politic lui Adrian Năstase, atât pentru funcţia din partid, cât şi pentru cea de la Camera Deputaţilor. Luni seara, liderii PSD au avut o întâlnire cu uşile închise. Dacă înainte de şedinţă, Mircea Geoană declara "din punctul meu de vedere, soluţia excluderii este o soluţie pur şi simplu tâmpită", la ieşirea de la discuţii, liderul PSD şi-a schimbat poziţia. Rapid, s-au făcut calculele. La funcţia de preşedinte al Camerei, rămasă vacantă, erau înscrişi formal trei deputaţi, din partea PNL, PC şi PSD

Ordonanţa care a ’speriat’ Vestul

Ordonanţa de înfiinţare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a primit vot favorabil în plenul Camerei Deputaţilor în luna februarie. Proiectul a trecut, pentru a doua oară, prin camera inferioară a Parlamentului, după ce senatorii au respins ordonanţa de înfiinţare a DNA. Noul proiect a fost gândit în urma discuţiilor liderilor partidelor politice cu preşedintele Traian Băsescu. Ordonanţa de înfiinţare a DNA a fost adoptată de Guvern în septembrie 2005 şi investea această instituţie cu puterea de a-i cerceta pe parlamentarii suspecţi de corupţie. Schimbarea Parchetului Naţional Anticorupţie a devenit, prin lege, Departamentul Naţional Anticorupţie.

Cel mai tânăr şef la Parlament

Deputaţii şi-au ales în 20 martie un nou şef în persoana lui Bogdan Olteanu. Conform comisiei de numărarea a voturilor, candidatul Coaliţiei a obţinut 196 de voturi pentru din cele 306 voturi valabil exprimate. În Camera Deputaţilor s-au exprimat 313 voturi, din care 7 au fost anulate. Valer Dorneanu (PSD) a obţinut 88 de voturi pentru, în timp ce Daniela Popa (Partidul Conservator) a obţinut doar 22 de voturi pentru şi 284 de voturi împotrivă. Alegerile au fost câştigate detaşat de reprezentantul coaliţiei de guvernare, Bogdan Olteanu a obţinut 196 de voturi pentru şi 110 voturi împotrivă. Deputatul PSD Valer Dorneanu a fost ales, cu majoritate de voturi, în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce în Biroul Permanent s-a luat în discuţie reconfigurarea structurii de conducere a forului legislativ.

Reprezentantul PSD a obţinut 268 de voturi pentru şi 6 împotrivă. Tot la Cameră, liberalul Dan Radu Ruşanu, până acum vicepreşedinte al acestui for, a fost ales cu 268 de voturi şi 6 împotrivă în funcţia de secretar al Camerei Deputaţilor. Reconfigurarea structurii Biroului Permanent a Camerei Inferioare a Parlamentului a fost necesară ca urmare a ocupării postului de preşedinte al Camerei Deputaţilor de către Bogdan Olteanu.

Alegerea membrilor CNSAS, începutul Dosariadei

Comisiile juridice reunite din Senat şi Camera Deputaţilor au audiat în luna martie, candidaţii pentru Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Colegiul este format din 11 membri, dintre care unul este propus de preşedintele României, unul este propus de către Guvern şi nouă de către grupurile partidelor parlamentare. Pentru funcţia de preşedinte a fost nominalizat fostul senator şi deţinut politic Constantin Ticu Dumitrescu, care nu era decis încă dacă să accepte sau nu, fiind nemulţumit de o parte din echipa propusă a Colegiului.

Istoricul Dragoş Petrescu a fost candidatul din partea Administraţiei Prezidenţiale. Liberalii i-au desemnat pentru CNSAS pe actualul membru al consiliului Claudiu Secaşiu şi pe Mircea Dinescu, la care democraţii au renunţat. Candidatul propus de Partidul România Mare a fost Constantin Buchet, iar Uniunea Democrată Maghiară din România l-a susţinut pe Ladislav Csendes. Partidul Social Democrat i-a propus pe Cazimir Ionescu, Florian Chiriţescu şi Ioana Dobrescu. Partidul Democrat l-a repropus pe Dan Lazea, locul lui Mircea Dinescu fiind luat de Corneliu Turianu.

Comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului au avizat favorabil candidaţii propuşi pentru CNSAS, în şedinţa următoare. Cei 11 candidaţi: Dragoş Petrescu (propus de preşedintele României), Constantin Ticu Dumitrescu (propus de primul-ministru la conducerea Colegiului), Corneliu Turianu şi Dan Dorin Lazea (propuşi de PD), Mircea Dinescu şi Claudiu-Octavian Secaşiu (propuşi de PNL), Cazimir Benedict Ionescu, Florian Chiriţescu şi Laurenţiu Tănase (propuşi de PSD), Constantin Buchet (propus de PRM) şi Ladislau-Antoniu Csendes (propus de UDMR). Propus de Guvern la preşedinţia Colegiului CNSAS, Ticu Dumitrescu a fost chitit să facă ordine. Dumitrescu a recunoscut că ar fi prefererat să îl aibă alături în Colegiu pe istoricul Stejărel Olaru, în locul lui Corneliu Turianu.

Într-o primă fază, cei unsprezece membri ai Colegiului CNSAS i-au ales prin vot secret, după discuţii aprinse, pe fostul judecător Corneliu Turianu - în funcţia de preşedinte, pe Dan Lazea în funcţia de vicepreşedinte şi pe Constantin Buchet în fucţia de secretar al Colegiului. Ulterior, alegerile au fost reluate, după intervenţia preşedintelui Traian Băsescu care l-a convins pe Ticu Dumitrescu să nu părăsească instituţia. După al doilea scrutin, a ieşit preşedinte Claudiu Secaşiu.

Năstase intră la comisia de politică externă

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat, în luna aprilie, solicitarea grupului parlamentar al PSD din această cameră ca Adrian Năstase să fie inclus în Comisia pentru politică externă a acestui for legislativ. Adrian Năstase va activa ca simplu membru şi va fi al nouălea reprezentant al PSD în această comisie. El se alătură echipei PSD din comisie, formată din Adrian Severin, Viorel Hrebenciuc, Titus Corlăţean, Vasile Puşcaş, Bogdan Niculescu-Duvăz, Manuela Mitrea, Octavian Ştireanu şi Dumitru Bentu. Comisia pentru politică externă este condusă de deputatul conservator Ştefan Glăvan.

Să ne citim dosarele...

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. l6/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. În favoarea proiectului s-au exprimat 177 de deputaţi, împotrivă 39, înregistrându-se şi trei abţineri. Proiectul a luat calea Senatului, care este forul legislativ decizional. Proiectul de lege defineşte mai clar termenii de poliţie politică, agent sau colaborator, obligă autorităţile competente să sesizeze neconcordanţa dintre declaraţiile pe care persoanele nominalizate în această lege trebuie să le dea cu privire la situaţia de a nu fi fost agent sau colaborator al poliţiei politice şi prevede obligativitatea de predare a întregii arhive pentru ca CNSAS să-şi poată desfăşura activitatea în bune condiţii. Adoptarea proiectului legislativ de către plenul Camerei Deputaţilor a dat naştere la reacţii vehemente din partea unor reprezentanţi ai opoziţiei.

335 de legi adoptate la Camera Deputaţilor, în prima sesiune

Camera Deputaţilor a adoptat până la finalul sesiunii ordinare 335 de legi, "o cifră foarte mare, determinată în primul rând de presiunile legate de procesul de integrare", după cum declara preşedintele Bogdan Olteanu. 264 au fost promulgate de preşedintele României, 10 au fost retrimise spre examinare Parlamentului, unele au rămas în proces de reexaminare. Procesul de adoptare a legilor, în special a celor legate de integrarea europeană, s-a desfăşurat conform calendarului, au dat asigurări parlamentarii. Ca restanţe menţionăm dezbaterilor privind legea lustraţiei şi a legilor siguranţei naţionale, pe tema Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Poziţie vizavi de Codul Fiscal

Luna iulie aduce veşti proaste pentru Guvern. Plenul Camerei Deputaţilor a votat, cu 92 voturi pentru, şi 82 de voturi împotrivă, proiectul noului Cod Fiscal. Au votat alături de PD şi PNL, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale, în timp ce opoziţia a votat împotrivă. Deputaţii PC au părăsit dezbaterile în semn de protest faţă de neadoptarea amendamentului privind neimpozitarea profitului reinvestit.

Tender în audieri

Omul de afaceri Ovidiu Tender a fost audiat, în septembrie, de deputaţii Comisiei pentru drepturile omului, el reclamând modul în care i-ar fi fost încălcate drepturile în decursul anchetei desfăşurate în cazul Rafo o­neşti. Ovidiu Tender a afirmat că timp de un an şi jumătate, ar fi fost ţinut în arest preventiv fără un mandat de arestare, în mod "nelegal şi abuziv", numai pe baza unei ordonanţe ulterior abrogate. Totodată, omul de afaceri a susţinut că, în perioada în care s-a aflat la Direcţia Cercetări Penale din IGP, nu i-a fost permisă acordarea de îngrijiri medicale, deşi a solicitat în mod expres acest lucru. El a mai spus că şi-ar fi dorit ca audierea sa în cadrul Comisiei pentru drepturile omului să fi avut loc în urmă cu câteva luni, pentru că acum este "un pic cam târziu" şi nu mai speră să primească ajutor din partea acesteia şi a explicat că, în data de 4 iulie, procurorii nu i-au permis să se prezinte în faţa deputaţilor, deşi primise acceptul în acest sens din partea acestei comisii.

Nominalizări mult aşteptate

25 septembrie, ora 18.55. La Camera Deputaţilor au sosit de la Administraţia Prezidenţială propunerile pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii şi al Serviciului de Informaţii Externe. În istoria post-decembristă s-a obişnuit ca odată cu eliberarea din funcşie a directorilor SRI şi SIE, preşedintele României să facă şi nominalizările pentru înlocuitorii acestora. Numai că de data aceasta au fost oarece întârzieri. Procedurile parlamentare prevăd ca aceste propunei să fie înaintate Comisiilor speciale ale Senatului şi Camerei Deputaţilor de control a activităţii SRI şi SIE, unde cei nominalizaţi urmează să fie audiaţi. Validarea propunerilor prezidenţiale s-a făcut în şedinţa comună a Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Cele două instituţii, SRI şi SIE au fost nevoite să funcţioneze fără directori validaţi, conform legii, de către Parlament, mai mult decât este necesar, dat fiind că parlamentarii au fost nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea în circumscripţiile electorale în perioada 25-29 septembrie, din cauza reuniunii şefilor de state şi de guverne care au în comun limba franceză, adică Sommet-ul Francofoniei.

Conturile lui Ceauşescu, la control

26 octombrie. La iniţiativa Partidului Conservator, Parlamentul a validat înfiinţarea comisiilor parlamentare de anchetă privind activitatea ICE Dunărea şi cea referitoare la conturile lui Nicolae Ceauşescu. Cele două comisii vor fi compuse din câte 5 membrii ai grupurilor parlamentare existente în Senat şi Camera Deputaţilor. În comisia pentru investigarea conturilor lui Nicolae Ceauşescu Partidul Conservator este reprezentat de senatorul Sabin Cutaş.

Şi preoţii...

Camera Deputaţilor decide la începutul lunii noiembrie ca şi preoţii să fie cercetaţi de CNSAS, întrucât în urma dezbaterilor s-a concluzionat că aceştia nu au de ce să facă excepţie de la lege. Decizia finală trebuia dată în momentul în care proiectul de lege privind accesul la propriul dosar va fi votat de Senat. De asemenea, deputaţii nu au fost de acord cu publicarea pe site-ul CNSAS a dosarelor celor cercetaţi. Iniţiativa a fost respinsă pe motiv că astfel s-ar încălca dreptul oricărui cetăţean la viaţa privată.

Vot întâziat la bugetul pe 2007

Şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului de la mijlocul lunii trecute, pe marginea proiectului de buget pe anul 2007 a fost întreruptă, la scurt timp după debutul lucrărilor, preşedintele de şedinţă Bogdan Olteanu sesizând absenţa masivă a parlamentarilor în sală.

Nicio lege pe averile ilicite

Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, conservatorul Sergiu Andon, a anunţat că PC a depus în parlament un nou act normativ privind averile ilicite, cu o nouă soluţie juridică. Andon a declarat că noua lege privind confiscarea averilor ilicite este "mai tăioasă şi mai chirurgicală", precizând că iniţiativa conservatorilor, depusă de aprope doi ani în parlament, a fost "obstrucţionată", de mai multe motive obiective, dar şi de ""foarte multă subiectivitate". Actul normativ prevede confiscarea sau impozitarea, după caz, cu 60% a averilor nejustificate, a căror provenienţă nu poate fi explicată. Confiscarea acestor averi se va face după o perioadă de graţie în care cei vizaţi vor avea posibilitatea să explice cum au obţinut acei bani. Sergiu Andon a precizat că există trei segmente antrenate ca instituţii de stat prin intermediul actului normativ: agenţiile financiare teritoriale, Agenţia Naţională de Integritate şi ANAF.

Legea cultelor adoptată

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Şi grupul minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară a susţinut adoptarea proiectului.

Avem o lege pentru alegeri europene

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu majoritate de voturi, 270 "pentru", la 29 "împotrivă", Legea alegerilor pentru Parlamentul European, care stabileştecă europarlamentarii vor fi aleşi pe bază de scrutin de listă închisă şi candidaturi independente, pe o perioadă de 5 ani. Alegerile pentru Parlamentul European ar urma să aibă loc în 13 mai 2007, dat urmând a fi confirmată de către Guvern. Pentru alegerea reprezentanţilor României în PE va fi constituită o singură circumscripţie electorală, pragul electoral va fi de 5 %. Deputaţii au păstrat în proiect prevederea potrivit căreia listele de candidaţi depuse de partidele politice şi organizaţiile şi alianţele politice trebuie susţinute de 200.000 de alegători, iar candidatul independent va putea participa individual la alegeri dacă este susţinut de cel puţin 100.000 de alegători. Legea mai stabileşte că nu se vor putea depune liste de candidaţi independenţi şi nu se vor admite candidaturi independente pe listele unui partid politic. Iniţial proiectul de lege a fost respins de Senat, dar Camera Deputaţilor este autoritatea legislativă decizională în acest caz.

Bugetul trece de Parlament

Parlamentul a adoptat, în 19 decembrie, bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pe anul 2007. Bugetul de stat pe anul 2007 a fost adoptat cu 187 de voturi "pentru" şi 139 de voturi "împotrivă". Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 a fost adoptat cu 191 de voturi "pentru", 140 de voturi "împotrivă" şi o abţinere. Veniturile bugetului de stat pe 2007 au fost stabilite la peste 56 miliarde lei, iar cheltuielile la 64,7 miliarde lei, cu un deficit de 8,7 miliarde lei (2,8% din PIB). Bugetul asigurărilor sociale de stat are prevăzute venituri totale de 22,716 miliarde lei, în creştere cu 17% faţă de 2006, reprezentând 7% din PIB, pentru 2007. Cheltuielile estimate sunt în valoare de 22,438 miliarde lei, în creştere cu peste 20% faţă de 2006.

Adopţiile internaţionale

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a declarat că va propune ca la începutul viitoarei sesiuni legislative să intre în dezbaterea Camerei situaţia adopţiilor internaţionale. El a precizat că doreşte să impună Camerei Deputaţilor un cadru axat mai mult pe dezbateri generale atât în ceea ce priveşte legile, dar şi temele politice şi de actualitate importante.

Şedinţa camerelor reunite ale Parlamentului dedicată prezentării, de către preşedintele Traian Băsescu, a raportului Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România a început cu o pauză, la solicitarea grupului PC. În debutul şedinţei, preşedintele Partidului România Mare Corneliu Vadim Tudor a afirmat, de la tribună, "că nu se urmăreşte altceva decât demonizarea partidelor de stânga", în condiţiile în care "singurele partide vizate de raportul Tismăneanu sunt PRM şi PSD". Grupul parlamentar al PRM a solicitat ca, după prezentarea raportului de către şeful statului, să aibă loc dezbateri generale pe marginea acestuia.

În timp ce preşedintele Traian Băsescu îşi susţinea discursul privind condamnarea comunismului în faţa parlamentarilor, liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, împreună cu colegii săi de partid, a încercat să-l oprească fluturând un banner pe care titra ''Puşcaria mafioţilor'' şi care îl înfăţişa pe şeful statului în spatele unor gratii.

Gestul lui Corneliu Vadim Tudor este explicabil, din moment ce liderul PRM şi-a cumpărat, cu ceva timp în urmă, un teren de 3,3 hectare în localitatea Conteşti, judeţul Dâmboviţa, pe care a promis să construiască o puşcărie pentru mafioţi.

Deputaţii au reuşit, pe final, să finalizeze taote cele 74 de proiecte şi propuneri legislative aflate pe ordinea de zi, eliberându-şi astfel agenda pe ziua următoare pentru a putea pleca în circumscripţii.

În total au fost respinse 37 de proiecte, în timp ce 32 au fost adoptate, iar alte 5 au fost retrimise la comisiile de specialitate.

Pe lângă proiectul adoptat referitor la organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru PE, deputaţii au mai aprobat proiectul privind atribuirea de materiale lemnoase cu titlu gratuit către sinistraţi, modificarea decretului lege privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunistă şi proiectul pentru completarea legii privind reforma în domeniul sănătăţii.

Neîmpliniri...

Şeful deputaţilor susţine că dacă legile siguranţei naţionale, elaborate de Guvern, nu vor fi depuse până la 1 februarie la Parlament, parlamentarii liberali le vor depune, uzând de iniţiativa parlamentară. "Ca urmare a faptului că aceste legi stau de trei luni la CSAT, nu ne-am putut îndeplini angajamentul politic al celor mai multe dintre partidele parlamentare, şi anume de a adopta legi noi până la sfârşitul anului", a spus Olteanu. El a precizat că, în plan legislativ, a doua neîmplinire importantă se referă la modul în care Legea ANI a fost adoptată de Camera Deputaţilor. Olteanu a arătat că, personal, este nemulţumit de conţinutul legii, dar şi-a exprimat speranţa ca la dezbaterea de la Senat "să triumfe raţiunea". Camera Deputaţilor, condusă din primăvara lui 2006 de liberalul Bogdan Olteanu, a dat gata în acest an 577 de legi. Cele mai multe au venit de la Guvern, respectiv 434 acte normative.

La final: Echilibrul putere – opoziţie în Camera Deputaţilor a fost influenţat de trecerea conservatorilor în Opoziţie. De asemenea, platformiştii au reuşit să smulgă liberalilor un număr mare de deputaţi, care au constituit grup separat.