În patrimoniul Muzeului Banatului au intrat în acest an obiecte importante descoperite în urma săpăturilor arheologice din oraș și din împrejurimi, transmite corespondentul AMOS News.
Seria descoperirilor arheologice a început în februarie, când, o dată cu lucrările de modernizare a sistemului de canalizare din Timișoara, efectuate sub o piață din zona centrală a orașului, au dus la dezvelirea mormintelor mănăstirii „Popilor negri”, vechi din secolul al 18-lea. În vară, la săpăturile arheologilor au asistat mii de timișoreni care treceau zilnic prin zonele centrale ale orașului.
Sub liniile de tramvai, specialiștii au dat peste un tezaur format din 300 de monede de argint, datând din veacul al XV-lea, începutul secolului al XVI-lea. Comoara a fost descoperită într-o groapă făcută sub podeaua unei case, într-un săculeț de pânză. Profesorul Florin Drașovean, coordonatorul cercetării arheologice, a precizat că descoperirea evidențiază orientarea preponderent central-europeană a schimburilor comerciale care au avut loc odinioară în cetatea Timișoara.
“Tezaurul s-ar fi pierdut cu siguranță dacă nu ar fi fost descoperit în cadrul acestor cercetări inițiate de Muzeul Banatului”, a explicat arheologul. Comoara a fost depozitată la loc sigur, în muzeu, fiind apoi sigilată. Aceeași echipă de arheologi au descoperit și două schelete datând cel mai probabil din veacul al XVIII-lea. Între descoperirile importante realizate la începutul verii se numără obiecte din perioada medievală, dar și două ghete de piele, conservate atât de bine încât au fost păstrate inclusiv șireturile.
Tot atunci, istoricii au reușit să oprească lucrările de modernizare a liniei de tramvai din centrul urbei, după ce săpăturile au scos la iveală și vestigii din veacul al XVIII-lea. Din păcate, o parte din zidurile vechii cetăți au fost distruse accidental de lamele buldozerelor care lucrau în acel perimetru (Piața Libertății).
Investițiile au distrus însă, aproape în totalitate, și un sit arheologic aflat în estul orașului, în cartierul Freidorf. În opinia directorului muzeului, Dan Ciobotaru, aici s-au făcut cele mai importante descoperiri din acest an: 50 de locuințe din secolele II-VII, trei morminte din necropola de secol III, cu splendid material ceramic. Situl, unic în Europa, a fost distrus după ce pe locul aflat în cercetare de peste 20 de ani s-a ridicat o hală industrială. Arheologii nu mai lucrau acolo de ceva vreme din lipsă de bani, dar fiecare săpătură scosese la iveală importante obiecte de patrimoniu vechi de peste 6.000 de ani.
În acest loc au fost scoase la suprafață obiecte din perioada daco-romană, din neolitic, dar și un cimitir germanic. În aceeași perioadă, arheologii bănățeni au redeschis șantierul din localitatea timișeană Parța, un obiectiv extrem de important pentru preistoria Banatului. În această zonă, în urma săpăturilor a fost scoasă la lumină una dintre cele mai mari așezări neolitice din Banat, singura din România care a fost restaurată. Sanctuarul de la Parța, prin tehnicile de ridicare din teren folosite și prin restaurarea riguroasă, este unicat în țara noastră și unul dintre puținele de acest fel din Europa.
Directorul muzeului bănățean se mândrește și cu achizițiile pe care le-a făcut în acest an: o marmită din primul război mondial, documente, precum și o spadă veche de secol XIV a. Chr., găsită în grădină de o persoană din Peciu Nou și cumpărată de muzeu pentru suma de 1.000 de lei.
