După ce anul trecut Serviciile Române de Informaţii erau lăudate de preşedintele României pentru felul în care s-au implicat în cazul ziariştilor români răpiţi în Irak, anul acesta, Băsescu a hotărât că aceleaşi servicii nu au fost în stare să apere interesele ţării, iar şefii SRI, SIE şi DGIPI, precum şi procurorul general Ilie Botoş şi-au depus demisiile, în urma scandalului provocat de fuga din România a lui Omar Hayssam.

Anul 2006 nu a fost un an tocmai prolific pentru cele mai importante servicii române de informaţii. Ele au avut parte de furia unui Băsescu foarte nemulţumit când teroristul Omar Hayssam a reuşit să fugă din ţară. Fuga acestuia l-a determinat pe şeful statului să ceară demisiile lui Radu Timofte, Gheorghe Fulga, Virgil Ardealean. La numai o zi, şi Ilie Botoş a părăsit funcţie.

După aceste evenimente, Băsescu a reintrat în perisaj, el numind propunerile conducerea SRI şi SIE. Propunerile făcute au surprins întreaga lume politică şi chiar au generat un scandal între membrii Coaliţiei şi Băsescu. De asemenea, pe tot parcursul anului 2006 s-a discutat intens şi despre pachetul de legi privind siguranţa naţională.

După ce a fost arestat, avocaţii lui Omar au cerut, în repetate rânduri, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu interdicţia de a părăsi România pe considerente medicale, el având cancer generalizat, în ultimă fază.

Pe 26 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti urma să se pronunţe dacă îl va elibera pe Omar Hayssam, după ce procurorii au acceptat să-i revoce mandatul de arestare preventivă în dosarul răpirii jurnaliştilor români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.

Astfel, pe 26 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis eliberarea omului de afaceri Omar Hayssam în dosarul răpirii jurnaliştilor români.

De aici nu a mai fost decât un pas până la pierderea lui Omar Hayssam. Mai întâi el a lipsit nemotivat de la mai multe termene ale procesului său, avocaţii săi declarând că are şedinţe de chimio-terapie. Mai târziu acesta era de negăsit.

Aşadar, sirianul a fost dat în urmărire internaţională, iar trupele SRI şi SIE s-au implicat din ce în ce mai mult în descoperirea acestiua, însă fără niciun folos.

Principalul partid de opoziţie, PSD, a luat şi el atitudine în cazul dispariţiei lui Hayssam el crticând aspru modul în care statul român a gestionat cazul. "Este inadmisibil să se piardă urma unei persoane cercetate pentru terorism. Mai grav este însă modul de reacţie al autorităţilor. Pasarea responsabilităţilor este jignitoare la adresa românilor. Ne întrebăm dacă va trebui să aşteptăm 50 de ani ca autorităţile să dea de urma sirianului", a arătat PSD.

Ca urmare a dispariţiei sirianului cercetat pentru terorism şefii serviciilor de informaţii au demisionat, pe 20 iulie 2006.

Radu Timofte, şeful SRI, Gheorghe Fulga, şeful SIE, şi Virgil Ardelean, şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul MAI, au demisionat în urma unei şedinţe de analiză privind eliberarea lui Omar Hayssam. La fel a procedat şi procurorul general Ilie Botoş.

Timofte însă a disculpat Serviciul Român de Informaţii, el precizând că SRI nu a fost solicitat să îl monitorizeze sau să-l fileze pe Hayssam după eliberarea sa pe motiv de boală. El a afirmat că, după reţinerea şi arestarea acestuia, SRI a acordat sprijinul necesar activităţii organelor de cercetare si urmarire penala numai la solicitarea acestora. De asemenea, şeful SRI a precizat că demisia sa a fost cauzată de pierderea încrederii lui Traian Băsescu în serviciul de informaţii condus de el.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat cazul Omar Hayssam chiar penibil. "Cred că devenim penibili de două ori. Odată pentru un om acuzat de terorism a reuşit să plece, iar a doua oară pentru că fiecare instituţie încearcă să arate cât de lipsită de responsabilităţi în această chestiune’, a subliniat preşedintele.

Pe plan politic, principalul partid de opoziţie a cerut chiar şi demisia ministrului Justiţiei, preşedintele PSD Mircea Geoană considerând că şi acesta este la fel de vinovat pentru dispariţia sirianului precum serviciile de informaţii, iar preşedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu a cerut demisia preşedintelui României.

Se pare că autorităţile române reuşesc să “piardă”, în mod constant, acuzaţi celebri care prin aceleaşi metode de a "scăpa" din arest, pe motiv de sănătate şubredă sau pe vicii de procedură, ies din ţară fără să-i oprească cineva. Astfel, Fane Spoitoru, celebrul interlop, Alexandru Dinulescu, fostul preşedinte al Bankcoop, Gregorian Bivolaru, Ioana Maria Vlas, Zaher Iskandarani şi mulţi alţii au reuşit să înşele vigilenţa autorităţilor române şi au “scăpat”.

După valul demisiilor pe care l-a generat fuga lui Hayssam serviciile de informaţii au fost nevoite să funcţioneze, din 24 iulie, pe baza interimatelor. La SRI intermatul l-a asigurat prim-adjunctul colonel Mihai Florian Coldea, iar la SIE a fost asigurat de directorul adjunct, general-maior Silviu Predoiu.

A urmat, pe 1 august, audierea lui Gheorghe Fulga de către Comisia de Control asupra Activităţii SIE. Audierea a avut ca obiect două direcţii. Prima a urmărit motivaţia lui Fulga pentru depunerea demisiei, iar a doua implicarea SIE în cazul Omar Hayssam. Din discuţie a mai reieşit şi un al treilea element referitor la modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte domeniul siguranţei naţionale. După audierea fostului şef SIE, Comisia parlamentară de control a activităţii SIE a conchis, că SIE nu este responsabil pentru fuga din ţară a lui Omar Hayssam, demisia directorului Gheorghe Fulga fiind una "de onoare", nedictată de evoluţia acestui caz. Senatorul PSD Gheroghe Maior a susţinut însă că demisia lui Ghgeorghe Fulga a fost cauzată de anumite presiuni politice.

Pe 4 august, un alt eveniment a zguduit cazul Omar Hayssam. Copiii sirianului nu au fost lăsaţi să părăsească ţara de pe Aeroportul Henri Coandă pe motiv că nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a călători în străinătate.

De asemenea, legat de modul în care presupusul terrorist ar fi părăsit România s-au creat diferite ipoteze, printre care şi cea conform căreia sirianul ar fi plecat din ţară la bordul navei aparţinând lui Tartousi, Iman T, cu destinaţia Siria, care a plecat, pe 30 iunie, pe ruta Constanţa - Alexandria (Egipt) - Tatous (Siria). Concluzia verificărilor asupra navei Iman T., este că aceasta îndeplinea condiţiile legale de ieşire din ţară.

Pentru că interimatul serviciilor de informaţii se prelungea, George Maior, senator PSD, a anunţat, pe 19 septembrie, într-o conferinţă de presă, că parlamentarii social-democraţi vor propune, la dezbaterile din Parlament ale legilor SIE şi SRI, un amendament care va prevedea ca directorul SIE sau cel al SRI să provină din rândurile opoziţiei.

Aceasta ar asigura independenţa şi neutralitatea politică a serviciilor de informaţii în opinia Partidului Social-Democrat, spune George Maior.

Pe 25 septembrie, Traian Băsescu a anunţat propunerile pentru scaunele SRI şi SIE, rămase libere încă din iulie. În stilul caracteristic, Traian Băsescu a reuşit să uimească din nou clasa politică când pentru scaunul SRI l-a nominalizat pe George Maior, reprezentant al opoziţiei. Pentru funcţia de director SIE Traian Băsescu a optat pentru consilierul prezidenţial Claudiu Săftoiu.

Au urmat reacţiile lumii politice asupra nominalizării lui George Maior la şefia SRI. Opoziţia l-a lăudat pe Traian Băsescu pentru alegerea făcută. În schimb, alianţa l-a criticat vehement spunând, printre altele că preşedintele a strâns mâna şi s-a aliat cu opoziţia.

După o perioadă destul de lungă de interimat, pe 4 octombrie, Parlamentul României i-a votat pe cei doi la şefia serviciilor de informaţii, chiar dacă foarte multe partide au declarat că nu îi vor acorda votul lui George Cristian Maior.

După vot, preşedintele Băsescu a precizat că Parlamentul a dat dovadă de maturitate politică şi şi-a exprimat speranţa că noii şefi ai serviciilor de informaţii se vor ridica la nivelul aşteptărilor Parlamentului României şi al celorlalte instituţii cu care vor colabora, inclusiv la nivelul exigenţelor cetăţenilor români.

După toată agitaţia, se pare că lucrurile au intat în normal la sfârşitul anului, iar George Maior a făcut un plan de restructurare a SRI-ului care a fost prezentat pe 12 decembrie în faţa Comisiei de Control asupra Activităţii SRI. "Intenţia noastră este de a prezenta elementele fundamentale de reformă şi transformare ale SRI pe care le avem în vedere în perioada următoare, de la reorganizarea instituţională, la politici de persoanal şi la alte aspecte legate de planificare, bugetare finanţare şi comunicare", a spus Maior înainte intrării în sala de şedinţe.

În ceea ce priveşte legea siguranţei naţionale, parlamentarii au încercat încă de la începutul anului să o actualizeze. La un moment dat, preşedintele Traian Băsescu ameninţa că nu va face propunerile pentru şefia SRI şi SIE decât după ce legea siguranţei naţionale va fi aprobată în Parlament.

Modificările aduse legii siguranţei naţionale, încă în discuţie între Cotroceni şi Victoria, s-au referit la legea organizării şi funcţionării SRI şi SIE, la legea statutului profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii, la legea securităţii României şi la legea informaţiilor şi contrainformaţiilor. Până când războiul dintre Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, care susţin versiuni proprii ale acestor acte normative, nu se va încheia, legile siguranţei naţionale rămân la nivelul de proiect.