Dosarul nuclear a fost redeschis, în 10 ianuarie, cand Iranul a inlaturat sigiliile de la mai multe centre de cercetare nucleara, printre care si cel de la centrul de imbogatire a uraniului din Natanz (centrul tarii), in ciuda apelurilor facute de statele occidentale. Iranul anuntase in octombrie 2003 ca isi suspenda voluntar activitatile de imbogatire a uraniului, uzina de la Natanz fiind principala facilitate vizata de aceasta masura.

In timp ce statele lunii somau Iranul, Presedintele Mahmud Ahmadinejad avertiza ca tara sa nu va ceda nici un pas in dosarul nuclear. Liderul de la Teheran a facut aceasta declaratie in conditiile in care tarile care negociau cu Iranul - Germania, Franta si Marea Britanie - au hotarit sa puna capat tratativelor asupra programului nuclear iranian. De altfel, Teheranul a amenintat ca nu va mai coopera nici cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica, in cazul in care dosarul sau va fi trimis la Consiliul de Securitate al ONU.Comunitatea internationala suspecteaza Iranul ca sub, acoperirea unui program nuclear civil, incearca sa se doteze cu arma atomica.

Iranul a mers mai departe si a amenintat ca va interzice inspectiile amplasamentelor nucleare efectuate de Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) in Iran daca Teheranul va fi adus in fata Consiliului de Securitate ONU. Faptul are loc in contextul in care, potrivit unor dezvaluiri, Teheranul a beneficiat de o neasteptata asistenta tehnica si stiintifica din Europa si SUA pentru a-si dezvolta arma atomica.

In martie, SUA a inceput o adevarata campanie anti- Iran, incarcand sa convinga ONU ca intentiile acestui stat in ceea ce priveste programul nuclear nu sunt cele declarate.

Iranul a anuntat ieri ca nu mai ia in considerare oferta Rusiei de a imbogati uraniu pe teritoriul rusesc. De partea cealalta, urmarindu-si interesul, Rusia a propus Iranului sa continue exloatarea programului pe teritoriul ei, conditia fiind ca Teheranul sa renunte in totalitate la imbogatirea de uraniu pe teritoriul iranian. In acelasi timp, acceptarea ofertei era considerata un compromis pentru a respinge acuzatiile internationale conform carora Iranul ar dori sa construiasca armament nuclear. Oferta, insa, a fost respinsa de Iran si urmata, la scurt timp de un ultimatul acordat de ONU, dar si de amenintarea SUA de a interveni pe cale militara.

Pe plan international, programul nuclear iranian a provocat o criza intre punctele de vedere politice ale Iranului si cele ale Occidentului. In timp ce poporul iranian, majoritatea politicienilor si intregul guvern de la Teheran sunt de parere ca Iranul trebuie si are dreptul sa-si dezvolte propria industrie nucleara, occidentalii, in frunte cu Statele Unite, considera ca programul nuclear civil al Iranului ascunde intentii de alta natura, intre care fabricarea de arme nucleare.Multi oameni politici si comentatori se tem ca istoria se repeta si ca pozitiile rigide pe care se situeaza americanii si iranienii vor duce, in cele din urma, la un nou razboi in zona Golfului Persic, fie o invazie de tipul celei din Irak, alternativa mai putin probabila, fie un atac aerian care sa distruga facilitatile nucleare iraniene.

Dupa ce, in martie, aceste supozitii ingrijorau opinia publica, in aprilie SUA a anuntat ca isi inarmeaza trupele impotriva Iranului, acestora alaturandu-li-se si Israelul.

In luna mai, presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, s-a declarat deschis la negocieri cu Statele Unite pe problema nucleara, la doar cateva zile dupa ce a trimis o scrisoare presedintelui Bush. In timpul unui interviu, presedintele iranian, a comparat, insa, aceasta deschidere cu situatia in care cineva iti pune pistolul la cap si iti spune sa vorbesti. In acest timp, comunitatea internationala punea la cale o varianta de compromis, prin care Teheranul ar beneficia de avantaje ecomonice in schimbul stoparii programului nuclear, dar si o varianta de sanctiuni, in cazul unui refuz.

In luna august, Iranul si-a inchis toate portile, in momentul in care a refuzat sa se supuna conditiilor impuse se ONU, dar mai ales dupa ce iranienii le-au interzis inspectorilor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica sa verifice un laborator subteran aflat in constructie, unde Iranul planuieste sa produca uraniu imbogatit la scara industriala.

Tot in luna august, Iranul primeste un ajutor nesperat din partea Congresului american, care, razvratit impotriva presedintelui Bush, ii cere acestuia sa prezinte dovezi care sa ateste scopul rauvoitor al programului nuclear dezvoltat de acestia.

Nici dupa incheierea ultimei runde de discutii Iran-UE care s-a tinut la Berlin, in septembrie, nu s-a ajuns la nici un rezultat desi s-au inregistrat cateva progrese.

Europenii au cerut in timpul negocierilor ca Iranul sa suspende imbogatirea uraniului motivand unele probleme tehnice, dat Teheranul a respins propunerea. Sase tari, Statele Unite, China, Rusia, Franta, Marea Britanie si Germania, au oferit Iranului stimulente in schimbul suspendarii activitatilor de imbogatire a uraniului si revenirea la masa negocierilor. Cei sase vor cere sanctiuni din partea Consiliului de Securitate daca Iranul nu se conformeaza rezolutiei ONU.