Amăgirea şi-a făcut apariţia în primăvară. Atunci, Guvernul s-a oferit să-i includă şi pe protestatarii braşoveni care au cerut pentru prima dată căderea regimului comunist în Legea recunoştinţei pentru eroii revoluţiei din decembrie 1989.

„În luna martie a apărut o ordonanţă care conferea membrilor Asociaţiei 15 Noiembrie dreptul de a intra în Legea 349 a revoluţionarilor. Era o iniţiativă a Guvernului României - noi nu am cerut-o! Această ordonanţă a trebuit să parcurgă toate etapele. A ajuns în Senatul României unde a fost respinsă de către PSD şi celelalte partide. A fost respinsă şi de Comisia revoluţionarilor din Camera Deputaţilor, pentru că - spune el, este Legea lor, a revoluţionarilor. A ajuns în Camera Deputaţilor şi în 30 septembrie, pe ascuns, fără să ştie nimeni, 197 de deputaţi au votat pentru respingerea ordonanţei. Mai grav este că toţi parlamentarii braşoveni au votat respingerea acestei ordonanţe. Oamenii pe care noi i-am trimis în parlamentul României, tocmai ei ne-au respins ordonanţa”, a declarat Florin Postolachi, preşedintele Asociaţiei „15 Noiembrie 1987”.
Dintre cei 120 de membrii ai asociaţiei, 80 au beneficiat timp de 5 luni de această ordonanţă. Ea oferea fiecăruia 17 milioane de lei - pensie lunară, până la sfârşitul vieţii. Mulţi au început să-şi facă planuri fără să mai aştepte adoptarea legii. „Au fost oameni care s-au bazat pe această ordonanţă, în special pe pensia oferită. Au făcut credite, au ieşit cu 5 ani mai repede la pensie. Şi sunt puşi în faţa unor lucruri deosebit de grave. Nu ştiu de unde să mai returneze acele credite şi nu ştiu ce vor face pentru că la vechile locuri de muncă nu vor fi primiţi”, a subliniat Florin Postolachi.
Printre acei braşoveni se numără şi Gheorghe Banciu. După evenimentele din 15 noiembrie 1987, el şi soţia lui au fost maltrataţi şi deportaţi din Braşov. Ei au luat amândoi „pensia recunoştinţei” , adică aproape 1.000 de euro lunar. Nu au mai aşteptat să apară legea şi au achiziţionat casă şi maşină în rate. „Mă voi arunca de la geam: mi-am cumpărat maşină din banii care mi s-au dat, apoi am făcut actele să-i cumpăr o locuinţă la băiatul meu. El stă în chirie, nu poate să stea cu noi că trebuie să-şi formeze un viitor. Eram foarte sigur că vor apărea legile. Toată asociaţia a aşteptat să ni se dea acest venit, pentru că noi am fost primii din ţară care am cerut «jos sistemul ceauşist». Nu ştiu cum îmi plătesc datoriile acum. Trebuie să-mi pun capăt zilelor că altfel nu am cum să plătesc. Dacă nu ni se mai dă pensia, degeaba mai trăiesc”, ne-a declarat Gheorghe Baciu, membru al Asociaţiei „15 noiembrie 1987”.