Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a făcut o declaraţie de presă cu ocazia înceheierii anului prevăzut pentru derularea PNESS. Redăm textul integral al declaraţiei:

"Pe 30 iunie s-a încheiat anul prevăzut pentru derularea PNESS. Nu înseamnă că se încheie şi programul. Acesta va continua în actuala formulă până la sfârşitul anului 2008 pentru a da posibilitatea cât mai multor cetăţeni care, din diverse motive,  nu s-au prezentat încă la medic, să facă acest lucru.

În viitor programul se va dezvolta şi ramifica în funcţie de reuzultatele acestei prime etape.

Atunci când am proiectat şi lansat acest program spuneam că în funcţie de rezultate vom elabora politici sanitare adecvate şi vom regândi alocarea banilor.

Nu am aşteptat  epuizarea anului în care s-a derulat PNESS, ci am gândit deja câteva strategii, pe baza rezultatelor intermediare.

 În funcţie de riscograma individuală după acestă primă evaluare, cetăţenii vor fi evaluaţi periodic, în funcţie de riscurile de boală descoperite prin PNESS, în decursul  a cinci ani, astfel încât politica de prevenţie în sănătate să aibă consecvenţă şi să producă efecte.

 Screeningurile pentru diverse tipuri de cancer – colono-rectal, genito-mamar- fac deja preocuparea MSP. Din  toamna acestui an va începe implementarea primului program organizat de screening pentru cancerul de col uterin. Femeile din grupa tinta intre 25 si 64 de ani vor primi, esalonat, invitatia de participare la program, urmand ca in interval de trei ani sa fie invitate la program toate femeile din aceasta grupa de varsta. Fondurile sunt deja alocate pentru acest an, iar programul este gândit ca unul multianual.

În ciuda criticilor aduse permanent Programului de evaluate a stării de sănătate a populaţiei de către unii politicieni – paradoxal unii chiar medici, dar care şi-au uitat menirea -  populaţia a primit cu interes această iniţiativă a MSP, lucru demonstrat de toate cercetările de piaţă.

În acest context fac menţinea că eu, ca ministru, trebuie să mă preocup de sănătatea tuturor românilor, să nu fiu indiferent faţă de nimeni şi nimic din ceea ce are legătură cu sănătatea.  Din păcate, problemele acumulate în sistem în ultimii 30 de ani sunt atât de multe încât este nevoie să stabilim priorităţi, chiar dacă se produc nemulţumiri. O prioritate este politica de prevenţie şi profilaxie.

După un an de derulare a PESS cetăţenii au devenit mai receptivi la cultura medicală care presupune controale medicale periodice şi, ceea ce este foarte important şi îmbucurător, au devenit mai atenţi cu propria sănătate.

Medicii  de diferite specialităţi au salutat programul deoarece s-a dovedit că el chiar ajută la depistarea precoce a bolilor şi aş dori să se înţeleagă că lucrăm pentru viitorul naţiunii împreună cu medicii, cu personalul de specialitate.

În urma rezultatelor trimestriale obţinute pe parcursul derulării PNESS  am luat legătura cu medicii specialişti, cu asociaţiile de pacienţi, am făcut evaluări  şi am schiţat politici de prevenire şi management a unor boli cu incidenţă mare cum sunt diabetul, afecţiunile cardio-vasculare , cancerul, hepatitele virale, bolile rare cu mare incidenţă pe fondurile publice.

În perioada 1 iulie 2007- 30 iunie 2008  s-au prezentat la medic şi au fost evaluaţi  11.104.655  de cetăţeni, peste  55% din populaţia ţării, care a primit taloane.  Din aceştia 43,4% sunt bărbaţi iar 57,6% sunt femei.

Din cei peste 11 milioane de cetăţeni evaluaţi,  9.889.062, adică 89,9 %  o  reprezintă asiguraţii.

Restul de 1.215.593, adică 5,7% sunt persoane neasigurate.

Se poate constata utilitatea programului şi prin numărul foarte mare de persoane neasigurate care au posibilitatea să ajungă la medic, să-şi evalueze starea de sănătate şi, dacă este cazul, să fie incluse în programele naţionale de sănătate  finanţate de la bugetul statului.

Cea mai bună prezentare la medicul de familie (59-64% ) s-a  înregistrat în judeţele Harghita, Covasna, Dolj, Alba, Mures, Arges, Salaj, Gorj, Participarea cea mai redusă  (41-34 % ) a fost înregistrată  în judeţele : Giurgiu, Mehedinti, Tulcea, Vrancea, Bacau, Calarasi, Ilfov şi municipiul  Bucuresti.

În urma evaluării riscurilor, au fost identificate 4.114.969 de  persoane cu risc de îmbolnăvire, reprezentand 37% din persoanele evaluate.

Judeţele care înregistrează cel mai mare procent al  persoanelor cu risc de îmbolnavire printr-una din bolile majore, sunt : Cluj (53,25%) , Ilfov (45,41% ) şi Sibiu (44,15%)

Riscograma celor prezentaţi la consult, are următoarea structură: 3.323.156 persoane (adică 30% din cei evaluaţi) prezintă risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat,

Pacienţii din judeţele Ilfov, 41%, Cluj, 39%, Prahova, 37%, Arad, 35%, Brasov, 34% au riscul cel mai mare de a face diabet, la polul opus situându-se cei din judeţul Vaslui şi municipiul Bucureşti unde proncentele sunt de 8%

Astfel, din persoanele identificate la risc de diabet zaharat  (un total de 860.365 persoane) 2,69 % sunt la risc foarte inalt de diabet, 30, 27% sunt la risc crescut de diabet, si 67, 27% sunt la risc moderat de diabet. Riscul de diabet apare de doua ori mai frecvent la femei fata de barbati si de doua ori mai frecvent in urban decit in rural.

7% dintre persoanele evaluate(805.989) prezintă riscul apariţiei unei afecţiuni cardiovasculare.

Pe judeţe, Harghita, 14%, Sibiu, 13%, Teleorman, 12%, Ilfov, 11%, Calarasi, 10%, Prahova, 10%, Giurgiu, 9%, Ialomita, 9%; înregistrează procentele cele mai mari de risc cardiovascular, iar  judeţele Gorj, 6%, Bihor, 6%, Iasi, 5%, Tulcea, 5%, Buzau, 4%, Dolj, 4%, Bucuresti, 3%, Vaslui, 3%. riscul cel mai redus.

Distributia pe regiuni este urmatoarea: crescut in regiunea Centru 9,47%, Sud 9,16%, scazut in Sud Vest 6,61% si Sud Est 6,19%

Pe locul trei este riscul de îmbolnăvire printr-o afecţiune oncologică.

6% dintre persoanele evaluate (adică 671.696 persoane) prezintă acest risc. Procentul cel mai mare se înregistrează în judeţele Ilfov (27%), Harghita (20%), Prahova (18%),Tulcea (12%) şi  Sibiu (12%), iar la polul opus cu procente sub 4% sunt judeţele  Botosani , Vaslui , Neamţ , Suceava, Vâlcea, Galaţi.

Procentul persoanelor cu risc de cancer de corp uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 2,08%: primele sase judete: Ilfov, 9%, Prahova, 7%, Tulcea, 4%, Maramures, 3%, Harghita, 3%, Cluj, 3%; 21 judete au 2% si 15 judete au 1%.

Distributia pe regiuni este urmatoarea: crescut in regiunea Bucuresti 5,60%, Sud 2,38%, scazut in Nord Est 1,43% si Sud Vest 1,27%

Procentul persoanelor cu risc de cancer de col uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 1,93% (aprox 214 000 femei): primele judete: IF 9%, PH 6%, HR 5%, TL 4%, CS 3%; ultimele 10 judete prezinta risc sub 1%.

Distributia pe regiuni este urmatoarea: crescut in regiunea Bucuresti 5,11%, Sud 2,87%, scazut in Sud Vest 1,43% si Nord Est 0,71%

Procentul persoanelor cu risc de cancer de san din totalul persoanelor evaluate la nivel national este de 1,25%: primele judete: HR 6,25%, IF 3.86%, SB 3.55%, PH 2,74%, TL 2,19%; ultimele judete: CS 0.65%, BN 0.64%, HD 0,61, GJ 0,42%.

Distributia pe regiuni este urmatoarea: crescut in regiunea Bucuresti 2,67%,Centru 2,28%, scazut in Vest 0,83% si Nord Est 0,78%

În scopul  creşterii accesibilităţii populaţiei la serviciile medicale cuprinse în program, casele judeţene de asigurări de sănătate au încheiat un număr de peste 10.388 contracte cu cabinete de medicină primară, dintre care aproape 4521 din mediul rural.

Pentru a veni în sprijinul pacientului care se prezintă la medicul de familie, recoltarea probelor biologice se face de către acesta, la nivelul cabinetului, astfel 83,51% dintre cabinete îndeplinesc condiţiile de recoltare şi transport a analizelor în deplină siguranţă.

Această facilitate este disponibilă chiar şi în mediul rural, la cele 2893 cabinete care au dotarea necesară. 

În vederea completării examenului clinic medical, precum şi  pentru depistarea de noi afecţiuni, în funcţie de vârstă, sex, anamneză, patologii existente,  şi riscul estimat,  au fost efectuate 59.573.557 analize medicale.

Pentru efectuarea analizelor medicale recomandate de medicii de familie, au fost incheiate 1024 de contracte cu laboratoare de analize medicale care au realizat investigaţii paraclinice la 9.328.548  persoane, după cum urmează:  9.922.904 hemoleucograme; 5.050.398 creatinina serica; 9.883.383 glicemii; 3.411.001 sideremii; 9.583.443 sumar de urină; 6.935.351 colesterol seric total; 5.552.964 HDL colesterol; 6.559.400 Trigliceride; 7.603.326  TGP ( transaminaze).

Din punct de vedere financiar, pe parcursul celor 12 luni  au fost decontate serviciile medicale prestate de medicii de familie şi laboratoare în valoare de 556.511,15 mii lei (aproximativ 154,58 milioane euro) după cum urmează: a) medicină de familie: 167.074,96 mii lei; b) servicii paraclinice : 366.220,13 mii lei; ceea ce înseamnă 50,11 RON de persoană.    

Factori de risc determinaţi de comportamentul populaţiei

PNESS a oferit informaţii importante privind stilul de viaţă şi comportamentul alimentar al populaţiei.

Nutritie

1)    Consum zilnic de carne grasa

% barbatilor care consuma zilnic carne grasa  este la nivel national de 34% (maxim regiunea Sud Vest 38% si minim in Bucuresti 23%).

%femeilor care consuma zilnic carne grasa  este la nivel national de 23% (maxim regiunea Sud Vest 29% si minim in Bucuresti 14%).

Distributia pe medii de rezidenta este urban 21% (maxim regiunea Sud Vest 25% si minim in Bucuresti 15%) si rural 33%

2)    Legume si fructe consumate zilnic

% barbatilor care consuma zilnic legume si fructe  este la nivel national de 76% (maxim regiunea Vest 80% si minim in Sud Est 72%).

 % femeilor care consuma zilnic legume si fructe  este la nivel national de 80% (maxim regiunea Vest si Centru 84% si minim in Sud Est si Nord Est 77%).

Distributia pe medii de rezidenta este urban 81%  si rural 75%

Consum de alcool

% barbatilor care consuma alcool  este la nivel national de 30% (maxim regiunea Sud Vest 35% si minim in Vest, Bucuresti 25%).

% femeilor care consuma alcool este la nivel national de 6% (maxim regiunea Sud Vest 11% si minim in Vest 3 %).

Distributia pe medii de rezidenta este urban 11%  si rural 21%

Fumat

1)    Fumatori

% barbatilor care fumeaza  este la nivel national de 29% (maxim regiunea Sud si Vest 31% si minim in Nord Est si Sud Est 27%).

% femeilor care fumeaza este la nivel national de 12% (maxim regiunea Bucuresti 17% si minim in Nord Est 8 %).

Distributia pe medii de rezidenta este urban 22%  si rural 17%

Persoane care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an

% barbatilor care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an este la nivel national de 11% (maxim regiunea Centru 13% si minim in Sud Est si Sud Vest 10%).

% femeilor care doresc sa renunte la fumat in urmatorul an este la nivel national de 12% (maxim regiunea Centru 8% si minim in Nord Est  si Sud Vest 4 %).

Distributia pe medii de rezidenta este urban 9%  si rural 6%

Activitate fizica

Persoane care obisnuiesc sa mearga pe jos cel putin 30 minute de 5 ori pe saptamana

 % barbatilor este la nivel national de 68% (maxim regiunea Sud Vest 73% si minim in Bucuresti 57%).

% femeilor este la nivel national de 67% (maxim regiunea Sud Vest 74% si minim in Bucuresti 56 %).

Persoane care practica un sport cu regularitate

% barbatilor este la nivel national de 2% (maxim regiunea Vest 3,9% si minim in Sud Vest 1,5%).

% femeilor este la nivel national de 1% (maxim regiunea Vest 1,7% si minim in Sud Vest si Sud 0,5 %)

Distributia pe medii de rezidenta este urban 3%  si rural 0,7%
In concluzie:

 I Ghidul clinic

PNESS a fost  un program autentic de prevenţie şi nu program de analize, asa cum de multe ori s-a spus sugerat.

Programul a utilizat, în premieră, un ghid clinic de evaluare a riscurilor aplicat de către medicul de familie şi dublat de efectuarea unor analize prin care au fost identificate afecţiuni sau riscuri de afecţiuni. Acest ghid va fi evaluat şi îmbunătăţit periodic, în funcţie de noile evidenţe ce vor apărea şi de validitatea răspunsurilor la întrebarile folosite.

Cu alte cuvinte, medicina bazată pe doveziface parte din modul corect de acţiune a profesioniştilor din sistem.

 II. Baze de date

PNESS ne-a ajutat să identificăm care este posibilitatea de acoperire a populaţiei, în special în vederea planificării unor programe mult mai specifice unde nivelul de acoperire este determinant pentru reuşita programului. (de exemplu, in programul de screening organizat pentru cancerul de col uterin, o acoperire de 80% a populaţiei ţintă feminine – intre 25 si 64 de ani – pe durata a trei ani ne poate asigura o scădere cu 80% a mortalităţii în urmatorii 5-6 ani.)

Cu ocazia acestui program au ieşit în evidenţă neconcordanţele dintre evidenţele populaţionale, uneori neactualizate, şi informaţiile din sistemul de sănătate. Concluziile vor fi utilizate la corectarea multor erori depistate, care nu aparţin MSP, dar pentru care MSP a fost criticat nejustificat.

Astfel, continuarea informatizarii sistemelor, realizarea de interfeţe între bazele de date populaţionale şi bazele de date ale programelor de sănătate sunt acţiuni pe care echipa MSP le are în vedere pentru anii viitori pentru obţinerea informaţiilor în timp real, cu maximă eficienţă.

III. Programele de prevenţie: Risipă sau economii

Din unele zone pline de interese suntem atacaţi spunându-se că prin programul PNESS s-au irosit bani. Eu vreau să vă spun că s-au economisit bani. Vă  explic şi de ce : programul PNES ne-a ajutat să identificăm persoane ce sufereau de boli de care nu aveau cunoştinţă (156.000), deci pentru care nu luau măsuri in vederea prevenirii complicaţiilor. De asemenea, au fost depistate  persoane care sunt la risc de a face anumite boli şi acestea trebuie incluse în programe de prevenţie, schimbare de stil de viaţă pentru a diminua riscul de îmbolnăvire sau pentru a întârzia îmbolnăvirea (pentru că există şi zestre genetică). Aceasta înseamnă economie.

In perioada imediat urmatoare intentionam sa achizitionam servicii de specialitate care sa obiectiveze aceste lucruri si sa calculeze impactul financiar al acestor rezultate: cât va economisi societatea pentru că, de exemplu, 100.000 diabetici nu vor mai face complicaţii cardiovasculare, renale, retiniene etc? sau că 90.000 persoane cu risc de diabet vor fi consiliate şi urmărite astfel încât să  se prevină apariţia bolii ?

 IV. Programul PNES ca fundament al viitoarelor politici si programme de sanatate

 Cum utilizăm deja rezultatele programului PNES

Cum pot fi utilizate şi în viitor rezultatele programului PNES

O analiza mai aprofundată şi mai detaliată a datelor de program ne poate ajuta să identificăm caracterisiticile populaţiilor care sunt supuse mai degraba la riscuri de imbolnaviri si la redefinirea programelor de sanatate. Măsurile concrete pe care le-am luat au fost:

Preventie primara (pentru factorii de risc cel mai frecvent identificati) :

Definirea unui proiect pe 3 ani de preventie primara pentru factorii de risc alimentatie si activitate fizica in parteneriat cu Ministerul Educatiei (efect pe bolile cardiovasculare si cancer)

Definirea unui program de vaccinare pentru HPV, virus asociat cu 96% din cancerele de col uterin, program ce este planificat in cadrul campaniilor scolare de vaccinare pentru cohorta de fetite de clasa a IVa incepand cu toamna aceasta;

Preventie secundara: Programe organizate de screening pentru cancerele de col uterin, sân şi colon, programe ce se vor introduce pe rând, incepand cu  octombrie  2008 (cancerul de col uterin)

Tratament: Intensificarea eforturilor pentru definirea de ghiduri si protocoale de diagnostic si tratament in vederea folosirii judicioase a medicamentelor de catre medici (i.e. oncologie)

Cresterea bugetelor pentru patologiile  cu frecventa mare a cazurilor noi de boala identificate prin program pentur cancerele colo-rectale şi genito-mamare.

Componenta administrativă a PNESS

De la lansarea programului au fost distribuite în ţară  un numar de 22.348.596  de taloane. Acest număr cuprinde şi taloanele expediate la persoane care şi-au schimbat domiciliul, au decedat dar nu au fost radiate din evidenţe, care şi-au schimbat numele etc.

La 31 iulie 2008, la CJAS-uri se aflau returnate 2.018.033 taloane, circa 9,03%.

Redistribuirea se face destul de anevoios din cauză că numărul mare de taloane returnate şi a  posibilităţilor reduse existente la nivelul caselor  în ceea ce priveşte personalul, spaţiul de depozitare, materialul info rmatic . De asemenea, cele mai multe persoane care nu au primit taloanele sunt din mediul rural şi nu pot suporta costurile deplasării la CASJ.

Pentru ca taloanele să ajungă la destinatari MSP are în vedere un plan de acţiune în care vom implica şi autorităţile locale.

Avem în vedere un ordin de ministru care să completeze  prevederile existente astfel încât prefecţii şi primarii să se implice efectiv în  distribuirea taloanelor returnate.

În principiu, taloanele returnate la casele judeţene trebuie sortate pe localităţi, fiecare primar urmând să primească păachetul de taloane aferent localităţii pe care o conduce şi să se implice în distribuirea taloanelor. Evident, vor avea sprijinul şi asistenţa tehnică a ASP judeţene.

Un interes deosebit vom acorda în perioada următoare celor care au primit taloanele, dar din diverse motive nu s-au prezentat la medic.

Vom demara o campanie de informare, de convingere şi de conştientizare a lor pentru a-şi evalua sănătatea.

Vectorii pe care ne bazăm sunt: Medicii de familie pe care îi rog pe această cale să fie o prezenţă mai activă în viaţa comunităţii , să eficientizeze legătura cu pacienţii din listă.

Vom apela la sprijinul bisericii, pentru că avem deja un protocol încheiat. Concret, solicit  implicarea preoţilor în aducerea la cunoştinţa enoriaşilor a beneficiilor pe care le aduce grija pentru propria sănătate

Solicităm  sprijinul televiziunii şi radioului naţionale. Noi am realizat  un clip video şi audio pe care aceste două instituţii l-au difuzat şi l-au difuzat şi mai multe radiouri şi televiziuni private. Le mulţumesc şi le rog să ne mai sprijine încă o data cu difuzarea acestor materiale, pe perioada septembrie-decembrie 2008.

Rog mass-media, în general, să se implice în acestă campanie de convingere a cetăţenilor să aibă grijă de sănătatea lor, să-i informeze asupra consecinţelor amânării prezentării la medic, chiar dacă  nu au simptome sau acestea li se par minore.

Am în vedere implicarea ASP-urilor judeţene în campanii în şcoli, universităţi, şi în presa locală. Vor primi şi comunicări oficiale prin care li se va cere să demonstreze că au îndeplinit aceste sarcini. Am să cer notă explicativă şi de ce nu au făcut-o până acum.

Am să cer expres prefecţilor să-şi includă prioritar pe agenda proprie obiectivul de convingere a populaţiei să se prezinte la medic, dar să şi monitorizeze cum îşi îndeplinesc autorităţile locale atribuţiile.

Am pregătit un plan de măsuriconcret pe care pe care îl vom trimite în cursul zilei de azi la ASP-uri,  CJAS-uri, prefecturi şi Patriarhie.

În final fac încă o dată apel la cetăţeni să se prezinte la medic pentru a-şi evalua starea de sănătate şi vă rog şi pe dv, mass-media, să va implicaţi în această campanie de convingere. Este numai în interesul fiecărui cetăţean să afle care este starea sănătăţii sale şi ce trebuie să facă pentru a menţine cât mai mult timp starea de bine".