Colegiul CNSAS a decis încă din şedinţa din data de 9 mai 2006 clasarea "Cazului Turianu", constatând că fapta imputată acestuia nu există. În cadrul emisiunii la Realitatea TV acesta nu a afirmat în nici un moment că "premierul Tăriceanu a fost informator, colaborator al Poliţiei Politice".

Soluţia în clasare votată de membrii Colegiului s-a întemeiat pe vizionarea înregistrării emisiunii respective, în care Corneliu Turianu preciza tranşant: "Vreţi să vă spun ceva? Eu garantez că Tăriceanu nu are nici una dintre aceste caracteristici!(...)Dar eu vă garantez că toate aceste antecedente... (...) nu e dosar, e o listă!(...)Eu sugerez că atunci când se va face verificarea dosarului respectiv nu are nici un fel de ceracteristici domnul premier. Nici una! (...) Fac pariu cu dumneavoastră că nu e nimic în sensul ăsta!"

Deşi Colegiul CNSAS, urmând procedura legală a clasat cauza încă din luna mai ca urmare a constatării că fapta imputată nu există, în ziua de 4 iulie agenţia de presă care aparţine aceluiaşi trust ca şi Realitatea TV, anunţa că "Potrivit unor surse, Turianu este acuzat de abuz în serviciu şi încălcarea Legii nr. 187/1999".

În aceeaşi zi de 4 iulie, Corneliu Turianu primea citaţie la Parchet. "În aceeaşi zi de 4 iulie anul curent, am primit Citaţia Parchetului General în care se precizează că nu este vorba de 'începerea urmăririi penale' ci de 'punerea în mişcare a acţiunii penale'!, afirmă Turianu.

Ajuns la Parchet, magistratul Corneliu Turianu, fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti, avea a cosntate nereguli majore în dosar.

Corneliu Turianu: "În adevăr, din dosarul pus la dispoziţie de procurorul Sorin Stănescu, procurorul de caz, am constatat că:

a) Prin Rezoluţia domnului Marcel Sânpetru primadjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ s-a dispus direct 'punerea în mişcare a acţiunii penale' fiind citat în calitate de 'învinuit', trecându-se peste prima fază a urmăririi penale, respectiv efectuarea actelor premergătoare începerea urmăririi penale potrivit art. 224 C.PR.PEN. Precizez că în perioada efectuării ctelor premergătoare până în momentul începerii urmăririi penale autorul prezumtiv al infracţiunii poartă denumirea de făptuitor sau persoană bănuită.

b) Surprinzător mai este şi faptul că cel ce a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale a reţinut în sarcina învinuitului până şi calificarea juridică a faptelor dată de denunţătorul Olaru Stăjerel: 286 C.Pen. ('Abuz în serviciu contra intereselor personale') şi Art. 24 Alin.4 din legea nr. 187/1999 ('Darea spre publicitate a unor date şi informaţii din dosare necorespunzătoare adevărului de natură să lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia nei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani').

c) Potrivit Legii, punerea în mişcare a acţiunii penale este impusă numai de momentul în care vor exista probe, temeiuri suficiente despre infracţiune, persoana care a săvârşit-o şi vinovăţia sa.

Or, caseta cu înregistrarea emisiunii - existentă la dosar, ca şi decizia Colegiului înmânată domnului Tăriceanu, mai puţin opinia separată pe care am făcut-o la această decizie pusă la îndemâna denunţătorului subaltern al acestuia - deci singura 'probă' în sprijinul prezumtivei învinuiri nici măcar nu a fost vizionată de semnatarul rezoluţiei de începere a urmăririi penale.
În aceste condiţii am putut demonstra procurorului Sorin Stănescu, adică procurorului de caz, în faţa căruia m-am prezentat în calitate de 'învinuit' că suntem în faţa unei comenzi politice executată prin intermediul subalternului domnului Tăriceanu, nefndamentată nici în fapt şi nici în drept.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de Art.286 C.Pen. denunţătorul a omis că subiectul activ al acestei infracţiuni nu poate fi decât funcţionarul public, categorie din care nu fac parte şi membrii Colegiului. Pe de altă parte, subiect pasiv special al acestei infracţiuni nu poate fi decât cel căruia i s-a 'cauzat prin aceasta o vătămare a intereselor legale'. Şi din aceste punct de vedere denunţătorul nu are nici o calitate procesuală în cazul din speţă".