Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a susţinut, la rândul său, un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. Păstrând nota firească pentru un partid de opoziţie, Geoană a precizat că partidul pe care-o conduce propune pentru a 3-a oară partidelor aflate la putere un pact pro-Europa şi că PSD nu-şi va schimba poziţia, fiind dispus chiar să acorde sprijinul parlamentar pentru îndeplinirea obligaţiilor pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a adera.

Mircea Geoană: "Domnule preşedinte, domnule prim-ministru, stimaţi colegi şi colege, doamnelor şi domnilor miniştri, Suntem astăzi în Parlamentul României pentru a dezbate mesajul şi concluziile Raportului Comisiei Europene. Raportul în sine reprezintă, într-adevăr, o radiografie obiectivă a realităţilor româneşti. Dar concluzia politică a raportului este, din păcate, o decizie de amânare a verdictului final pentru la toamnă.

Şi dacă, într-adevăr, ar fi fost să fie cel mai bun raport pe care l-a avut România din partea Comisiei Europene, atunci raportul de ieri ar fi trebuit să fie ultimul raport pe care România ar fi trebuit să-l mai aibă din partea Comisiei Europene. În fiecare an, raportul anului respectiv trebuie să fie în mod necesar mai bun ca cel precedent, dar miza pe care guvernul şi preşedintele României şi-au asumat-o în mod explicit a fost că în luna mai vom primi din partea Europei un "da" clar, că 1 ianuarie este, necondiţionat, data integrării. Din acest punct de vedere, nu pot să ascund dezamăgirea personală şi dezamăgirea noastră, ca partid de opoziţie, că acest lucru nu a fost posibil.

Cred că acest moment trebuie privit cu luciditate şi cred că, pe bună dreptate, cei din executiv care au înregistrat progrese trebuie lăudaţi, dar cei din executiv care nu au avut steguleţe roşii şi astăzi le au, iar cei din executiv care au avut steguleţe galbene şi anul trecut şi le au şi acum, trebuie judecaţi şi un simţ de responsabilitate politică trebuie să planeze şi asupra acţiunii executivului român.

De ce Europa a decis să amâne politic momentul pentru luna octombrie? În primul rând, pentru că există în continuare o neîncredere în ireversibilitatea proceselor de reformă din România. În al doilea rând, un lucru pe care îl ştim cu toţii - această instabilitate cronică pe care politica românească o are de la alegerile din 2004. Cum să-ţi dea un răspuns clar Europa acum, când în România, de fapt, avem patru guverne paralele, un guvern al PD-ului, care şi-a prezentat, cred eu, timpuriu şi puţin frivol rezultatele înainte de raportul de ţară, un guvern PNL, unul UDMR şi unul conservator.

Şi cum să fie stabilitate politică în România când avem două guverne din umbră - unul al PSD-ului şi unul la Cotroceni? Un guvern cu şase guverne este greu de imaginat şi Europa, evident, a preferat să ne mai ţină sub presiune şi cu instrumente de tortură specifice până în luna octombrie. În al treilea rând, este clar că avem cu toţii o obligaţie să facem ca măcar în luna octombrie să nu ratăm momentul aderării.

Riscul amânării aderării României după 1 ianuarie 2007 este încă prezent şi este o obligaţie comună a tuturor oamenilor responsabili, şi a opoziţiei, şi a puterii, de a nu rata măcar momentul din octombrie.

Eu apreciez faptul că domnul prim-ministru a avut cuvinte de apreciere pentru fostele guvernări, dar îmi aduc aminte cu regret că, la discuţia în aceeaşi sală a Parlamentului României, după raportul Comisiei Europene din toamna trecută, când PSD-ul a propus exact ceea ce domnul senator Meleşcanu spunea acum câteva minute - "un pact pentru Europa", când am propus de trei ori de la această tribună un minim de acord politic pe problemele fundamentale de pre- şi postaderare, răspunsul pe care guvernul l-a avut a fost unul de refuz şi de demonizare a opoziţiei.

Nu avem, în acest moment de cumpănă pentru România, intenţia să ne schimbăm poziţia. De aceea, pentru ceea ce trebuie făcut până în luna octombrie, dacă va exista din partea guvernului un program clar pe baza observaţiilor făcute de Comisia Europeană, PSD este dispus să acorde sprijin în Parlamentul României pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Şi în orice caz, partidul nostru - şi l-am rugat pe Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef, împreună cu colegii mei, să pregătească un program legislativ, tocmai pentru a putea să răspundem criticilor pe care Comisia Europeană le-a avut. Aş vrea să subliniez şi faptul că mai sunt elemente de preocupare din raportul de ţară.

Comisarul Olli Rehn a vorbit în prezentarea de la Strasbourg de ieri de mecanisme de protecţie şi de clauze de salvgardare sectoriale. Acest lucru înseamnă că pe lângă obligaţiile pe care le avem pentru luna octombrie, există un risc semnificativ ca pe zone de exporturi româneşti, mecanismul de protecţie înseamnă posibilitatea Europei de a bloca temporar exporturi româneşti pe piaţa unică europeană şi pe sume de bani, de fonduri structurale şi de coeziune să existe o sistare a acestor fonduri.

Clauzele de salvgardare sectoriale pot să coste mulţi bani, economia ţării şi toţi cetăţenii României. Dacă guvernul PSD, în situaţii similare, în timpul guvernării noastre, a avut de făcut deja un faimos "to do list" - o listă de obligaţii necesare, domnule prim-ministru, guvernul dumneavoastră are de îndeplinit - şi vă asigur de sprijinul nostru sincer - un "must do list", o listă obligatorie de acţiuni fără de care mi-e teamă că vom avea surprize şi în toamnă, un lucru pe care nu li-l dorim şi un lucru la care suntem dispuşi să contribuim să-l depăşim cu bine.

Aţi vorbit şi dumneavoastră şi a vorbit şi domnul senator Meleşcanu despre faza post-aderare şi vreau să vă spun că, într-un document pe care l-am lăsat în numele Partidului Social Democrat la o consultare politică la Cotroceni, am prezentat o schiţă de acord politic pentru faza post-aderare şi am făcut o copie şi pentru celelalte partide parlamentare şi pentru domnul Tăriceanu, ca lider al Partiduui Naţional Liberal.

Şi vreau să vă spun că suntem foarte preocupaţi de faptul că în zona de competitivitate economică, în cunoscuta Agenda Lisabona, în acest moment, din 252 de criterii de competitivitate, România îndeplineşte numai unul, unul din 252, iar acel criteriu pe care-l îndeplinim este criteriul de emisii care este datorat scăderii industriei şi a dezindustrializării pe care România a suportat-o în ultimii 15 ani de zile.

Suntem o ţară care ne integrăm cu o infrastructură mizerabilă şi îmi pare rău că într-un an şi jumătate de guvernare nu am reuşit sau nu aţi reuşit să mergeţi dincolo de cifra zero de kilometri de autostradă. Suntem ţara cea mai prost pregătită pentru absorbţia de fonduri comunitare. Ştiţi cât absoarbe Ungaria sau Polonia din fondurile structurale şi de coeziune la doi ani după aderare? Polonia 26 şi Ungaria 28.

Şi eu vă spun, cu nivelul de pregătire al administraţiei publice şi cu nebunia din politica românească, vom fi condamnaţi să tragem probabil undeva între 10 şi 15% şi România să devină un contributor net la bugetul european, pentru că contribuţia la bugetul european a României a crescut de la 800 de milioane de euro pe an, aşa cum am încheiat noi negocierile, la aproape 1,2 miliarde de euro pe an. Nu ne putem permite, dacă vrem să devenim acea Românie demnă, acea Românie încrezătoare, acea Românie prosperă de care vorbea premierul Tăriceanu şi care ne-o dorim cu toţii, să devenim contributori neţi la bugetul european.

Suntem ţara care nu am ajuns încă la un acord politic pentru planul naţional de dezvoltare şi pentru infrastructurile acestei ţări. Domnule prim-ministru, v-am transmis în urmă cu un an de zile oferta PSD-ului şi a expertizei noastre, pentru că ştim deja care sunt sumele de bani alocaţi României până în anul 2013. Se vor succeda în mod firesc un număr de guverne la guvernare.

Guvernele vin şi pleacă, este jocul democratic. Ce ne împiedică să avem o discuţie serioasă, pentru a vedea, ca să nu se mai întâmple ce se întâmplă acum, când vine un nou guvern se întrerup toate programele de investiţii şi de infrastructură; este un lucru nesănătos pentru România. Suntem ţara care avem cel mai slab factor de intensitate energetică, suntem ţara care importăm cel mai scump gazele naturale, suntem ţara care producem cel mai scump energia electrică, suntem ţara care plătim cele mai scumpe facturi la utilităţi, cu salarii şi cu pensii care ştiţi cât de mici sunt.

Suntem preocupaţi de faptul că vom avea nu numai un risc de amânare a aderării, dar un risc de ratare a startului, a debutului României în Europa este la fel de tangibil, este la fel de real. Vorbeaţi de faptul că România ar trebui să se transforme din Cenuşăreasă în prinţesă şi bineînţeles că nu se poate întâmpla acest lucru peste noapte, dar vreau să vă spun, cu un ritm de creştere economică de numai 4% pe an. În condiţiile în care ritmul Europei Centrale este în medie de 5%, România va mai aştepta încă 20 de ani.

Să eliminăm sărăcia din ţară şi cu un ritm de creştere de 4% pe an, România va fi condamnată să ajungă la media Uniunii Europene ca nivel de prosperitate în 30 de ani de acum încolo. Şi nu mai vreau ca Silviu Brucan să aibă dreptate, 20 plus 30 sunt 50 de ani, deci jumătate de secol. E prea mult pentru România. Haideţi măcar să facem din România o domnişoară cochetă în primii ani de după aderare şi într-o femeie puternică şi încrezătoare în zece ani de după integrare.

Acesta este scopul şi aceasta trebuie să fie miza reală a dezbaterii noastre. Ştiam că partea feministă va stârni rumoare în sală. Ceea ce vreau să vă mai spun este legat de faptul că vorbim cu toţii de stabilitate politică şi ea este necesară. Domnul prim-ministru vorbea de generalul De Gaulle, un mare om de stat, un mare francez şi un om care a avut nu numai o viziune despre Franţa şi despre Europa, dar a şi inventat Constituţia celei de-a V-a Republici Franceze, din care s-a inspirat şi România şi acest model constituţional pe care generalul De Gaulle l-a inventat tot domnia sa, tot generalul De Gaulle spunea că în republica pe care am creat-o, preşedintele este cel care conduce zona executivă, iar prim-miniştrii sunt siguranţe în panoul electric, atunci când se încinge instalaţia, trebuie să sară siguranţa.

Şi acest lucru trebuie clarificat în anii următori, care este raportul real între cele două centre de putere executivă. Aţi vorbit şi despre libera iniţiativă, domnule prim-ministru. Da, este o valoare importantă, este o valoare a capitalismului, este o valoare a democraţiei, este o valoare respectată în toată lumea, dar atunci când vorbim de integrarea în Europa, vorbim şi de integrarea în modelul social-european. Românii au o aşteptare şi de solidaritate, şi de prosperitate şi faceţi o confuzie gravă - şi v-o spun ca social-democrat - între insinuarea că statul paternalist ar trebui să fie înlocuit cu un stat minimal în economie.

România are nevoie de un stat puternic, de stat eficace, de un stat transparent, de un stat capabil să împingă şi politici sociale, dar să şi reglementeze mediul economic, care în România este departe de a fi acel teren perfect şi ideal pe care teoriile liberale uneori îl susţin. Aţi vorbit foarte frumos şi nu pot să nu susţin dorinţa dumneavoastră de a vedea elite româneşti realizându-se în ţara lor. Şi vorbeaţi frumos despre elitele de la ţară, din satul românesc.

Dar ce elite de la ţară mai putem aştepta în următorii ani, când numai 2% dintre studenţii români vin din mediul rural? Ce elite putem să aşteptăm, când decalajele de dezvoltare în România se accentuează? De aceea, a gândi mare, a gândi generos înseamnă să includem în modelul nostru de societate şi o valoare fundamentală, modelul social-european face parte din modelul european pe care şi guvernele de dreapta din Europa îl respectă şi îl promovează.

M-am întâlnit mai devreme, aşa cum au făcut-o şi alţi colegi din Parlamentul României, cu preşedintele Comisiei Europene şi cu comisarul pentru extindere. Ştiţi bine că domnul Barroso a fost prim-ministru în Portugalia şi a fost şi în opoziţie, a fost şi la putere şi sfatul pe care domnia sa ni l-a dat a fost ca în tot ce înseamnă proiect european să existe un consens naţional, dar în tot ceea ce înseamnă dezbatere politică şi democratică nu ne poate cere nimeni în această perioadă ca problemele reale ale României să nu fie dezbătute.

Suntem dispuşi să acordăm tot sprijinul parlamentar pentru îndeplinirea condiţiilor din Raportul de ţară, dar ne rezervăm dreptul, ca opoziţie democratică în această ţară, să spunem lucrurilor pe nume pe zona socială şi nu cred că este normal ca în spatele unui consens politic obligatoriu pentru a reuşi aderarea la 1 ianuarie 2007 să solicităm opoziţiei să nu îşi exercite dreptul democratic de a critica guvernul acolo unde există zone largi care nu sunt acoperite de Raportul de ţară.

Sperăm ca măcar în ceasul al 13-lea, domnule prim-ministru, să putem să trecem de la declaraţii la fapte politice. Repet, este a treia şi ultima oară când, ca preşedinte al PSD, mai facem o ofertă de colaborare pe zona europeană. Am făcut-o de două ori la modul cel mai sincer şi am fost trataţi cu ostilitate şi cu vehemenţă, dar suntem buni creştini şi avem un interes comun pentru interesul acestei ţări.

Facem şi această ofertă, ca până în octombrie să putem să rezolvăm împreună aceste probleme şi sper ca măcar de această dată să înţelegeţi că este nevoie de discuţie reală şi că demonizarea opoziţiei este o soluţie contraproductivă. Suntem un partid mult prea responsabil pentru ceea ce are nevoie România, ca să nu răspundem provocării acestei perioade, dar avem şi obligaţia să spunem lucrurilor clar pe nume, în România se trăieşte încă prost şi, din păcate, din păcate, avem o structură de putere şi o majoritate politică precară şi pe cale de destrămare. Să avem înţelepciunea să împărţim lucrurile obligatorii pentru integrare de lucrurile obligatorii pentru ca România să o ducă mai bine. Vă mulţumesc foarte mult."