În exemplificarea progreselor făcute de România, într-un discurs în plenul Parlamentului, Tăriceanu a numit, în primul rând, ''dezamorsarea ultimelor două clauze de salvgardare, care ar fi putut duce la amânarea aderării cu un an: cea pe combaterea corupţiei şi cea pe securizarea frontierei''.

''Pentru prima oară, corupţia nu mai figurează printre domeniile de îngrijorare serioasă din partea Comisiei. Raportul certifică faptul că am creat structuri solide, care să combată acest fenomen; magistraţii sunt independenţi; iar investigaţiile au început inclusiv în cazul unor persoane cu funcţii publice'', a spus primul-ministru.

Corupţia nu poate fi combătută eficient fără o justiţie independentă şi profesionistă, este de părere primul-ministru, remintind faptul că şi Comisia Europeană confirmă că reforma justiţiei a continuat, “consolidându-se imparţialitatea sistemului judiciar”.

''Pentru Guvernul pe care îl conduc, reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei sunt ireversibile. Am încredere şi în dvs, parlamentarii, că veţi susţine în continuare această reformă. Faptul că nu mai avem steag roşu pe corupţie şi pe justiţie nu înseamnă că reducem motoarele. Ca prim-ministru, vă solicit de la această tribună să votaţi actele necesare continuării reformei judiciare şi combaterii corupţiei. De asemenea, solicit instituţiilor cu prerogative în aceste domenii să îşi îndeplinească atribuţiile legale. Nu au nici o scuză ca să nu îşi facă datoria!'', s-a adresat Tăriceanu parlamentarilor.

Pe lângă capitolele privind justiţia şi afacerile interne, Tăriceanu a mai amintit şi alte domenii în care reformele au fost apreciate la nivel european: achiziţii publice, prevenirea şi controlul poluării industriale, lupta împotriva contrafacerii şi a pirateriei; concurenţă (pentru prima oară Comisia menţionează că legislaţia ajutorului de stat este pusă în practică corespunzător); agricultură (crearea posturilor de inspecţie la frontieră, identificarea şi înregistrarea animalelor, controlul bolilor la animale, etc); creşterea capacităţii de gestionare a fondurilor comunitare.

''Dacă în octombrie 2005, România avea 14 steaguri roşii, sunt acum patru, adică stăm mai bine chiar decât unele din cele 10 state care au aderat în 2004'', consideră premierul liberal.