Corespondență din Strasbourg de la Carmen Dinu - Cum era de asteptat, raportul Comisiei Europene, privind progresele Romaniei si Bulgariei in procesul de aderare la Uniunea Europeana, elaborat si prezentat de comisarul european pentru extindere, Ollie Rehn, marti dupa amiaza, la Strasbourg, in plenul Parlamentului European, a fost comentat de toate grupurile politice din forul legilativ. Reprezentantii acestora si-au expus punctele de vedere dupa prezentarea raportului.
Liderul PPE-DE, Hans-Gert Poettering (DE), a salutat faptul ca Romania si Bulgaria se afla pe calea cea buna pentru aderare, apreciind ca, dupa 45 de ani de comunism, cele doua tari au reusit sa devina "tari in care se respecta statul de drept". "Vrem sa fim capabili sa spunem cu constiinta impacata, in octombrie, ca ele sunt pregatite sa adere in 2007", a spus Poettering. Liderul grupului Socialist, Martin Schultz, (DE), grup care a sustinut permanent aderarea Romaniei, a accentuat importanta explicarii in detaliu de catre Comisie a domeniilor care au ramas de rezolvat in scurt timp, astfel incat guvernele de la Bucuresti si Sofia sa stie exact in ce directie sa actioneze. Este important pentru Uniune sa aiba state membre cu situatie de stabilitate intr-o regiune invecinata cu zone mai putin stabile, a spus el.
In opinia liderului grupului ALDE, Graham Watson, (UK), "Romania si Bulgaria nu ar trebui sa fie judecate mai aspru decat statele care au aplicat anterior". El a mentionat ca, ingrijorarile privind coruptia, statul de drept sau modalitatea necorespunzatoare de tratare a rromilor ar trebuie luate in serios, si ramanerile in urma ar trebui rezolvate fara intarziere, si a cerut tuturor cetatenilor romani si bulgari sa se implice personal pentru a se inregistra progrese in lupta impotriva coruptiei.
Critici aspre au venit din partea lui Daniel Marc Cohn-Bendit (Verzi /ALE, DE) care a estimat ca reprezentantii Comisiei sunt prea idealisti atunci cand considera ca problemele din Romania si Bulgaria se pote rezolva de la sine. Desi s-a declarat in favoarea extinderii, Cohn-Bendit a afirmat ca nu sprijina actualul proces de extindere. "Nu se pune problema sa spunem da sau nu, ci daca cele doua tari sunt pregatite sau nu pentru aderare. Si daca ele nu sunt pregatite, atunci n-ar trebui sa devina membri ai Uniunii in 2007", a spus el.
Jaromír Kohlicek (GUE/NGL, CZ) a apreciat drept « discriminatorii » unele criterii impuse Romaniei si Bulgariei, de exemplu inchiderea centralei nucleare de la Kozlodui, de care, altfel, beneficiaza multi cetateni, inclusiv din actuala Uniune, atragand atentia ca, Uniunea Europeana trebuie sa se intrebe ce va da ea celor doua tari.
O pozitie neimpartasita si de alti deputati a fost a lui Bastiaan Belder (IND/DEM, NL) care a declarat ca este pentru evaluarea separata a Bulgariei si a Romaniei, in timp ce Brian Crowley (UEN, IE) a spus ca, UE ar trebui sa dea un semnal clar celor doua tari. "Bulgariei si Romaniei nu li s-a permis aderarea in 2004, ca atare ar trebui sa fie luate in considerare adecvat acum". El a mai afirmat ca cele 25 state membre nu ar trebui sa dea lectii Romaniei si Bulgariei, ci doar sa impartaseasca din experienta lor. Bulgaria si Romania ar trebui sa se alature Uniunii doar daca indeplinesc cerintele fundamentale ale acesteia.
Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne (ALDE, UK), fost raportor pentru Romania, a spus ca sunt inca probleme, referindu-se in special la eforturile ce trebuie intreprinse pentru stoparea traficului cu fiinte umane din Europa de Est si Rusia, prin intermediul celor doua tari, insa a mentionat ca este optimista si ca isi va cumpara bilet de avion spre Bucuresti pentru 31 decembrie 2006.
Geoffrey van Orden (EPP-ED, UK), raportor pentru Bulgaria, a amintit faptul ca Tratatul de Aderare pentru Bulgaria mentioneaza clar ca este nevoie de o decizie unanima in Consiliu pentru amanarea extinderii cu un an. "Nu s-a facut o astfel de recomandare". Bulgaria indeplineste conditiile de aderare pentru 1 ianuarie 2007, a spus el, amintind ca rata somajului in aceasta tara este acum mai mica decat in Germania. Cele 16 arii de ingrijorare mentionate de Comisie in octombrie au fost reduse, pentru Bulgaria, la sase. Totusi, sunt necesare eforturi pentru combaterea crimei organizate, a fraudei si a coruptiei. Multi lideri mafioti sunt in libertate. Politia, a spus el, are nevoie de resurse mai mari pentru a rezolva astfel de probleme. In al doilea rand, trebuie intreprinse eforturi mai mari pentru a asigura structuri de management financiar care sa gestioneze eficient fondurile structurale. In iunie, Consiliul ar trebui sa sprijine data de 1 ianuarie 2007 ca data de aderare pentru Bulgaria, a incheiat Van Orden.
Nigel Farage (IND/DEM, UK) a atras atentia ca, nu este corect sa se spune ca Romania si Bulgaria vor adera la Uniune pentru ca indeplinesc criteriile, ci ca ele vor adera din motive politice. « Aderarea celor doua tari va fi o victorie pentru clasele politice si o victorie pentru politicienii din Romania si Bulgaria », a subliniat el, adaugand ca, serviciile publice din Marea Britanie nu vor putea sustine inca un val masiv de imigrare dinspre Romania si Bulgaria. In replica, Charles Tannock (EPP-ED, UK) a amintit succesul enorm pe care l-au avut pana acum valurile de aderare, in pofida temerilor privind imigrarea in masa si in pofida lipsei unei Constitutii. In opinia sa, nu ar trebui subestimata scala provocarilor cu care se vor confrunta cele doua tari dupa extindere. Ar putea fi utila invocarea clauzei de salvgardare pentru Bulgaria in domeniul justitiei si al afacerilor interne. Pentru Romania, Tannock a ridicat doua probleme: el a cerut Romaniei sa rezolve disputa cu Ucraina privind frontierele maritime si Insula Serpilor si a cerut guvernului de la Bucuresti sa-si reconsidere pozitia cu privire la adoptiile internationale.
