"România trebuie să continue eforturile în domeniul justiției și să înlăture cele patru stegulețe roșii". Acesta este concluzia Raportului de Țară, informează AMOS News citând Delegația Comisiei Europene.
Rapoartele de monitorizare evalueaza progresele tarilor în curs de aderare, înregistrate în toate aceste domenii, de la ultimele rapoarte de monitorizare ale Comisiei din 25 octombrie 2005. Rapoartele subliniaza principalele realizari si evidentiaza probelemele ce mai ramân de rezolvat. În ceea ce priveste transpunerea si aplicarea legislatiei si standardelor europene rapoartele identifica trei stadii de pregatire:
Deficientele care persista în aceste domenii problematice trebuie tratate urgent deoarece pot pune în pericol functionarea corecta a politicilor UE si pot împiedica statul candidat sa beneficieze în întregime de statutul sau de stat membru.
Criteriile politice
Începând din octombrie anul trecut România a facut pasi importanti pe drumul reformei în justitie. Au fost înfiintate structuri solide pentru a lupta împotriva coruptiei. Numarul si calitatea investigatiilor independente cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel înalt au crescut in mod substantial. Au fost investigate de catre Directia Nationala Anti-Coruptie 14 cazuri de coruptie ale unor persoane cu rang de membri ai Cabinetului sau din Parlament. Aceste investigatii au dus la 4 puneri sub acuzare pâna în momentul de fata. Aceeasi Directie a pus sub acuzare înca 89 de persoane, printre care judecatori, avocati, ofiteri de politie, functionari publici în functii de conducere din administratia nationala si regionala, precum si directori din întreprinderi private.
Totusi, România trebuie sa continue eforturile de pâna acum si sa demonstreze cu noi rezultate lupta sa împotriva coruptiei. Ea trebuie, de asemenea, sa consolideze aplicarea reformei care are loc în justitie si sa întareasca transparenta, eficienta si impartialitatea sistemului judiciar.
Trebuie îmbunatatite lupta împotriva traficului cu fiinte umane, situatia persoanelor cu dizabilitati, conditiile de viata din institutiile de psihiatrie si incluziunea sociala a minoritatii rome.
Criteriile economice
România continua sa aiba o economie de piata functionala. Aplicarea viguroasa a programului de reforma structurala ar trebui sa duca la îndeplinirea criteriilor economice în întregime în viitorul apropiat. România si-a mentinut în general stabilitatea macroeconomica si a înaintat în domeniul reformelor structurale. Totusi, sunt necesare continuarea reformei în domeniul cheltuielilor publice si consolidarea sistemului de colectare a impozitului pe venit.
Transpunerea si aplicarea legislatiei si standardelor UE
România a atins, în ansamblu, un nivel considerabil în ceea ce priveste alinierea legislativa si a continuat sa progreseze si dupa octombrie 2005. România ar trebui sa poata îndeplini obligatiile de stat membru al UE la data stabilita pentru aderare, cu conditia sa-si intensifice eforturile în acest scop într-un numar de domenii si sa se concentreze pe consolidarea capacitatii administrative în general.
Din octombrie 2005 si pâna în prezent numarul domeniilor care ridicau serioase semne de întrebare în contextul pregatirii României pentru aderare a scazut în mod semnificativ de la 14 la 4, si anume:
•agentii de plata acreditate, complet operationale, pentru gestionarea platilor directe catre fermierii si operatorii care intra sub incidenta politicii agricole comune si
•înfiintarea unor sisteme integrate corespunzatoare de administrare si control în agricultura - platile în domeniul agricol reprezinta o parte semnificativa a bugetului UE. Statele membre trebuie sa garanteze cheltuirea corespunzatoare a acestor fonduri. Orice deficiente în acest domeniu pot duce la întârzierea platilor si pot determina ajustarea sumelor sau recuperarea banilor contribuabililor europeni;
•construirea sistemului de colectare si a unitatilor de neutralizare a deseurilor de origine animala în conformitate cu legislatia europeana referitoare la EST (encefalopatiile spongiforme transmisibile) si la deseurile de origine animala – siguranta alimentara este una din preocuparile majore ale cetatenilor UE, prin urmare produsele alimentare trebuie sa respecte în întregime toate cerintele UE;
•sisteme informatice de gestionare a impozitelor trebuie sa fie pregatite pentru interoperabilitate cu cele din restul Uniunii pentru a facilita colectarea corecta a TVA pe întreaga piata interna a UE – resursele bazate pe TVA fac parte din veniturile la bugetul UE si, prin urmare, colectarea corecta a TVA este esentiala pentru interesele financiare ale Uniunii.
