
Președintele comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, creștin-democratul german, Elmar Brok, pune la îndoială capacitatea Bulgariei și României de a îndeplini criteriile de aderare până la începutul anului 2007, cu doar câteva ore înaintea prezentării raportului de monitorizare al comisarului european pentru extindere, Olli Rehn., informează Deutsche Welle.
Într-o declarație pentru „Deutschlandradio Kultur”, marți dimineața, Brok a afirmat că cele două state balcanice au încă mari deficite în domeniul luptei anti-corupție și a criminalității organizate, vorbind despre o posibilă aderare parțială la Uniunea Europeană, în această ipoteză urmând a fi excluse domeniile cu probleme din politicile comunitare, până când acestea se vor alinia la standardele europene.
„Trebuie să constatăm că România a întreprins foarte mulți pași importanți în ultima perioadă, însă totuși este insuficient, și de aceea cred că este necesar ca până în octombrie să fie realizat un program de urgență pentru a putea fi identificate și rezolvate toate domeniile cu probleme”, a declarat Elmar Brok. Elmar Brok consideră că principalele probleme ale României și Bulgariei sunt corupția, criminalitatea organizată, circulația liberă a mărfurilor, domeniul agricol și incapacitatea de a cheltui fondurile comunitare. El a precizat că din aceste motive este necesară o monitorizare a celor două state timp de trei ani de la data aderării.
La rândul său, președintele grupului parlamentar popular din Parlamentul European, Hans-Gert Pöttering a declarat astăzi că a fost o greșeală ca Uniunea Europeană să fixeze termene precise pentru aderarea celor două state: „Cu siguranță nu a fost nici o greșeală să li se spună Bulgariei și României, la modul general, că pot deveni membre ale Uniunii Europene, însă consider că s-a greșit în momentul în care s-au stabilit date precise pentru aderare. Însă acum, după ce au făcut această eroare, șefii de stat și de guverne din statele membre trebuie să acționeze cu responsabilitate, iar aceasta înseamnă menținerea presiunii asupra celor două state candidate și eventual activarea clauzei de salvgardare, dacă este cazul”.