Începutul monitorizărilor efectuate de Comisia Europeană asupra statelor candidate la Uniunea Europeană a început în 1997, la doi ani după ce ţara noastră îşi depunea cererea de aderare. Întocmirea rapoartelor de monitorizare se face pe baza criteriilor de aderare stabilite în 1993 la Copenhaga. Rapoartele sunt benefice pe de o parte pentru statele în curs de aderare care îşi pot evalua propriile reforme, iar pe de cealaltă parte pentru Consiliul European care trebuie să decidă extinderea UE.

1997

Comisia Europenă recunoaşte că instituţiile statului român se află sub pecetea democraţiei şi a stabilităţii. Se recomandă, însă, un respect mai mare pentru supremaţia legii. Alegerile din 1996 au fost catalogate drept libere şi corecte. La capitolul probleme erau: respectul pentru drepturile fundamentale, corupţia, îmbunătăţirea activităţii tribunalelor şi protecţia libertăţilor individuale. Încă din 1997 se recomandă o mare integrare în societate pentru minoritatea romă. În 1997, criteriul politic este aproape îndeplinit.

1998

Progresele înregistrate în 1998 au au adus României îndeplinirea criteriului politic, se arată în raportul de monitorizare al Comisiei Europene din acel an. Îmbunătăţiri s-au constatat în respectarea şi protejarea drepturilor minorităţii ungare, de a îmbunătăţi situaţia copiilor din orfelinate. Ca problemă principală în 1998 apare corupţia şi activitatea instanţelor de judecată, protecţia drepturilor individuale şi drepturile minorităţii roma. De asemenea, reforma administraţiei publice trebuia să fie o prioritate.

1999

În acest an Comisia averizează cu privire la retragerea deciziei de îndeplinire a criteriului politic de către România în cazul în care autorităţile nu vor da prioritate crizei orfelinatelor. O altă problemă care apărea în acest an, era folosirea unui număr foarte mare de ordonanţe guvernamentale, ceea ce punea în pericol independenţa şi eficienţa sistemului judiciar, se arată în sinteza realizată de Centrul de Informare al Comisiei Europene. Se cere mai multă atenţie în domeniile: lupta împotriva corupţiei, situaţia minorităţii roma (deşi s-au înregistrat unele îmbunătăţiri).

2000

În cursul acestui an s-au înregistrat progrese în îmbunătăţirea situaţiei copiilor instituţionalizaţi: responsabilităţile au fost descentralizate către autorităţile locale, a fost pusă la punct o strategie naţională pentru reformă structurală, iar transferurile bugetare necesare au fost făcute. După acordarea acestui aviz favorabil, Comisia a precizat că va continua să monitorizeze situaţia pentru a se asigura că reforma adoptată va aduce rezultatele scontate. Probleme din nou cu minoritatea romă, unde se cerea o Stategie pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, cu un sprijn financiar adecvat. Progrese: domeniul sistemului judiciar, deşi reforma trebuie continuată şi consolidată. Se cere demilitarizarea poliţiei şi celorlalte organisme subordonate Ministerului de Interne. Progrese foarte mici au fost făcute în combaterea corupţiei, fiind necesară o coordonare între diferitele iniţiative ce au fost lansate în cursul acestui an.

2001

Eficienţa sistemului judiciar s-a îmbunătăţit considerabil, precum şi funcţionarea guvernului. Reforma procedurilor judiciare a continuat, iar implementarea noii legislaţiei privind achiziţiile publice ar fi trebuit să joace un rol important în combaterea corupţiei, deşi aceasta rămâne în continuare o problemă. Alte domenii în care Comisia considera că nu s-au înregistrat progrese sunt reforma administraţiei publice şi independenţa sistemului judiciar. Respectul pentru drepturile omului s-a îmbunătăţit: reforma de îngrijire a copilului era pe drumul cel bun, homosexualitatea nu mai era incriminată, a fost adoptată o nouă legislaţie privind restituirea proprietăţilor şi o legislaţie privind azilul refugiaţilor. De asemenea, progrese s-au înregistrat în ceea ce priveşte reforma sistemului penal, respectul drepturilor minorităţilor (legea privind folosirea limbilor minorităţilor), inclusiv adoptarea unei Strategii naţionale pentru îmbunătăţirea condiţiei minorităţii roma.

2002

Progresele începute în 2001 au continuat şi în 2002 şi, în continuare, România îndeplinea criteriul politic. O reformă majoră a administraţiei a fost lansată, iar demilitarizarea poliţiei a început. Au fost înfiinţate noi instituţii pentru lupta împotriva corupţiei, care rămânea însă, în continuare, o problemă. Pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar, guvernul trebuia să reducă folosirea ordonanţelor, iar Parlamentul trebuia să îşi îmbunătăţească capacitatea de a adopta legi. Drepturile omului şi libertăţile fundamentale erau respectate în România (situaţia copiilor instituţionalizaţi s-a îmbunătăţit, egalitatea de şanse era promovată, au fost dezvoltate instituţiile necesare pentru combaterea traficului de fiinţe).

2003

Anul 2003 aduce reforme în administraţia şi sistemul judiciar: a fost revizuit statutul funcţionarului public şi a început reorganizarea instanţelor de judecată. Cu toate acestea, reforma era abia la început, serviciile publice rămânând caracterizate de proceduri greoaie, transparenţa limitată. Un alt progres realizat de România a fost reforma constituţională de la sfârşitul anului 2003. În continuare, corupţia răspândită la toate nivelurile societăţii rămânea o sursă de îngrijorare, din cauza implementării limitate a politicii anti-corupţie.România continua să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale, progrese înregistrându-se în mai multe domenii: protecţia copilului, drepturile minorităţilor, reforma poliţiei, reducerea excluderii sociale, îmbunătăţirea dialogului social. Progresele în aceste domenii au constat în adoptarea legislaţiei necesare, provocarea viitoare constând în eficienţa implementării cadrului legal.

2004

România a continuat să consolideze şi să aprofundeze stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului, precum şi respectul pentru minorităţi şi protecţia acestora. Această tendinţă s-a accelerat în ultimul an. România continuă să îndeplinească criteriile politice. S-au înregistrat progrese în domeniul reformelor administrative şi judiciare. În mai 2004, a fost lansată strategia de reformă a administraţiei publice în domeniile reformei serviciului public, al descentralizării şi deconcentrării, şi al coordonării politicilor guvernamentale. Reforma serviciului public a înregistrat un start pozitiv. Legile referitoare la libertatea informaţiei şi transparenţa procesului legislativ trebuie încă să fie aplicate în totalitate. Revizuirea Constituţiei, în octombrie 2003, a contribuit la raţionalizarea procesului parlamentar, conferind ambelor Camere responsabilitatea primară pentru diferite tipuri de legislaţie. Studii oficiale confirmă posibilitatea influenţării de către executiv a deciziilor rezultate din procedurile judiciare. Corupţia în România continuă să fie un fenomen grav şi larg răspândit. Legislaţia anti-corupţie este în general bine elaborată, însă capacitatea acesteia de a ţine sub control corupţia va depinde de punerea sa efectivă în practică. Deşi restituirea terenurilor agricole este aproape finalizată, este nevoie de o abordare mai rapidă şi mai transparentă în ceea ce priveşte continuarea restituirii imobilelor şi a proprietăţilor religioase. Ar trebui susţinute eforturile de a soluţiona problemele legate de tratamentul necorespunzător în perioada de arest, traficul de fiinţe umane, şi supra-aglomerarea din penitenciare. Strategia cu privire la populaţia romă, care vizează explicit combaterea discriminării, este în curs de punere în practică, însă discriminarea de facto împotriva minorităţii rome rămâne larg răspândită. Sprijinul acordat unei abordări de tip inclusiv în educaţie reprezintă o dezvoltare pozitivă. Aceeaşi tendinţă încurajatoare a fost semnalată şi în ceea ce priveşte sistemele de sănătate şi de ocupare a forţei de muncă.

2005

România continuă să îndeplinească criteriile politice pentru a deveni Stat Membru, a făcut paşi importanţi în continuarea reformei sistemului judiciar pentru a-i asigura o mai mare independenţă, precum şi către îmbunătăţirea situaţiei libertăţii presei, restituirii proprietăţilor, protecţiei minorităţilor şi a copiilor. Cu toate acestea, mai sunt necesare eforturi semnificative pentru continuarea reformei administraţiei publice, punerea efectivă în practică a reformei sistemului judiciar şi intensificarea luptei împotriva corupţiei, în special a celei la nivel înalt. În ce priveşte drepturile omului şi protecţia minorităţilor, sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătătirea situaţiei persoanelor cu dizabilităţi şi boli mentale. Din punct de vedere politic, progrese ]nregistrate au fost foarte limitate în ceea ce priveşte capacitatea administrativă generală ca urmare a faptului că personalul şi resursele financiare rămân insuficiente. Eforturi substanţiale trebuie făcute pentru finalizarea reformei administraţiei publice şi a serviciului public. Reforma în justiţie trebuie să continue în conformitate cu calendarul stabilit în Strategia şi Planul de acţiune adoptate; eforturi serioase sunt încă necesare din partea celor care lucrează în acest sistem pentru internalizarea reformelor şi implementarea eficientă a acestora. Corupţia rămâne o problemă serioasă şi larg răspândită, iar lupta împotriva corupţiei trebuie să continue să fie prioritară, inclusiv aplicarea legislaţiei existente, rezolvarea corupţiei politice la nivel înalt şi asigurarea unor structuri eficiente de aplicare a legii, care cooperează între ele.