Reprezentanţii Parlamentului European apreciază “progresele deosebite” înregistrate de România în domeniul protecţiei mediului, susţine preşedintele Comitetului de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţa Alimentară a PE, Karl-Heinz Florenz.

El a subliniat, în cadrul reuniunii de joi, 4 aprilie, a acestui organism al Parlamentului European - la care a participat şi ministrul român al Mediului şi Gospodării Apelor, doamna Sulfina Barbu - că sunt de apreciat progresele atât din punctul de vedere al transpunerii, cât şi al implementării şi controlului aplicării legislaţiei europene în domeniu.

Florenz a subliniat totodată faptul că, prin aceste progrese şi prin determinarea manifestată până în prezent, România demonstrează că, la data aderării, va fi un stat membru responsabil şi profund implicat în formularea şi îndeplinirea politicilor europene de protecţie a mediului.

În intervenţia sa, ministrul român a prezentat stadiul îndeplinirii angajamentelor din domeniul protecţiei mediului, în contextul procesului de integrare, dar a făcut o relatare şi despre inundaţiile care afectează România, precizând că au fost înregistrate debite istorice (peste 15.800 mc/s la intrarea în ţară), iar autorităţile centrale şi locale depun eforturi deosebite pentru ajutorarea persoanelor sinistrate.

Parlamentarii europeni s-au mai arătat interesaţi de managementul deşeurilor, în România şi, în special, managementul deşeurilor miniere, situaţia proiectului Roşia Montana, situaţia organismelor modificate genetic, în special culturile de soia modificată genetic, stadiul desemnării siturilor care intră sub incidenţa reţelei “Natura 2000”, precum şi de măsurile luate şi cele preconizate pentru epurarea apelor uzate.

Referitor la proiectul Roşia Montana, ministrul Sulfina Barbu a declarat că exista o determinare totală a Guvernului României de a respecta cu stricteţe toate prevederile legislaţiei naţionale şi europene în derularea procedurii de evaluare a impactului acestui proiect asupra mediului. Sulfina Barbu a mai precizat că, până în prezent, nu a fost depus raportul studiului de impact.

Răspunzând la celelalte întrebări ale parlamentarilor europeni, ministrul român al Mediului a făcut următoarele precizări:

- În cursul anului 2005 a fost realizată, în teren, o acţiune de control a tuturor iazurilor miniere aflate pe lista de depozite de deşeuri prezentate în negocierea capitolului de mediu. În urma respectivei acţiuni, a fost elaborate un Raport în care au fost stabilite măsurile şi responsabilităţile privind siguranţa în exploatare a acestor iazuri.

- Pentru acoperirea tuturor costurilor de mediu, au fost identificate numeroase surse de finanţare, cum ar fi: fonduri comunitare (atât de pre-aderare, cât şi viitoarele fonduri structurale şi de coeziune, pentru care este în curs de realizare portofoliul de proiecte), bugetul de stat şi bugetele locale, Fondul de Mediu, investiţii ale agenţilor economici, împrumuturi garantate de Guvernul României, etc. Cele mai semnificative investiţii sunt orientate către realizarea unei infrastructuri de mediu performante, în principal în ceea ce priveşte epurarea apelor uzate şi conectarea populaţiei la reţele de alimentare cu apă şi canalizare.

- Cultivarea soiei modificată genetic va fi interzisă începând cu data de 1 ianuarie 2007. Toate cantităţile de soia recoltate în 2006 vor fi depozitate, etichetate şi utilizate numai la export sau procesare, cu etichetarea corespunzătoare a produselor obţinute.

- Până în prezent, există completate formulare standard de caracterizare a siturilor care intră sub incidenţa reţelei “Natura 2000”, care acoperă circa 21% din suprafaţa ţării, aceste propuneri urmând să fie incluse în lista naţională de viitoare situri “Natura 2000”.

În timpul discuţiilor, au fost prezentate, de asemenea, câteva din aspectele referitoare la participarea României, în calitate de observator, la promovarea noii legislaţii de mediu.

Din delegaţia română a făcut parte şi Liliana Bara, director al Direcţiei Integrare Europeană, Politici Comunitare şi Cooperare Internaţională, din MMGA.